Ghidul de valorificare  a rezultatelor isi propune sa ofere un cadru institutionalizat pentru a putea exploata eficient rezultatele cercetarilor intreprinse in cadrul Universitaii Politehnica Bucuresti. Pentru a obtine acest deziderat propune   o serie  de servicii si ghiduri cum  ar fi  SITT, …..

Serviciul  si Inovatie Transfer Tehnolologic

Serviciul de Inovare și Transfer de Tehnologie (SITT), în cadrul DMACS, pentru promovarea, dezvoltarea și creșterea calității instrumentelor de protejare a PI și activitățile de transfer de cunoaștere din universitate.

Activitățile SITT cuprind:

  • Evaluarea potențialului comercial al DPI rezultate din activitățile de cercetare și dezvoltare;
  • Sprijinirea și consultanța oferită pentru protejarea și comercializarea DPI;
  • Sprijinirea și consultanța oferită pentru pregătirea strategiilor și planurilor de afaceri, care să justifice crearea de firme Spin-Off/Out și Start-up în UPB; și
  • Identificarea și gestionarea DPI care rezultă din activitățile de cercetare, oferind și consiliere / servicii de formare profesională continuă, pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale comunității de cercetare și studenților din UPB.

În activitățile sale, SITT este sprijinit de Echipa pentru parteneriate și comercializare constituită din reprezentanți desemnați de facultăți, care au misiunea de a identifica rezultatele de cercetare și DPI realizate/în curs de realizare la nivelul facultații, de a le analiza din perspectiva necesității protecției acestora în legătură cu potențialul lor de comercializare.

Rezultatele finale ale analizelor SITT, realizate în colaborare cu Echipa pentru parteneriate și comercializare, sunt transmise Comisiei Consultative  de Legătură cu Mediul Economic. Rezultatele activității Comisiei sunt înaintate la nivelul CA al UPB, care decide asupra comercializării și încheierii acordurilor/contractelor cu compania UPB Innovation S.A., care realizează toate diligențele de comercializare.

Serviciul Marketing si Comercializare

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

Protectia proprietatii intelectuale si comercializare tehnologii

  • Când ar trebui să ne spui despre ideea sau invenția ta?

    Momentul oportun pentru dezvăluirea unei idei sau unei invenții

     

    Procesul de comercializare a tehnologiei nu poate începe până când nu este dezvăluită ideea, invenția sau noua tehnologie. Este recomandat ca acest lucru să se petreacă cât mai curând posibil. Unul dintre motivele acestei “urgențe” este că facilitează protecției proprietății intelectuale în timp util, fără pierderea priorității și periclitarea acordării DPI în timpul examinării de specialitate de către autoritățile competente, acolo unde este cazul, de ex. în cazul cererilor de brevet. Protejarea unei tehnologii noi prin DPI, precum ar fi brevetele, este un pas important în procesul de comercializare, deoarece oferă un avantaj competitiv substanțial.

    O cerință semnificativă pentru protecția DPI prin brevet este că o invenție trebuie să fie nouă. Aceasta înseamnă că informațiile despre invenție nu ar trebui să fie disponibile publicului, nici în formă scrisă, nici în formă orală, înainte de depunerea unei cereri de brevet. Odată depusă o cerere de brevet, puteți prezenta și publica în mod liber detalii despre tehnologie.

    Dacă dezvăluiți public detalii despre o invenție nouă, protecția PI este mult mai greu de realizat, putând avea un impact major / negativ asupra capacității dvs. de a comercializa rezultatele unei activități de cercetare. Organizațiile CDI și companiile trebuie să își asume un risc major atunci când dezvoltă noi produse și este puțin probabil să o facă în mod eficient și profitabil dacă nu se vor bucura de avantajele de a avea un produs sau un serviciu pe care nimeni altcineva nu îl poate oferi, un fel de “monopol” bazat pe tehnologie.

    Prin urmare, este foarte important să se ia legătura cât mai curând cu specialiții SITT dacă derulați o activitate de cercetare aplicativă, care ar putea conduce la rezultate valorificabile în sens comercial. Prin natura competitivă a unei cercetări științifice se poate lua decizia de amânare a publicării unor rezultate, dacă este cazul, pentru protejarea DPI asociate.

    Un moment potrivit pentru a contacta specialiștii SITT este când manuscrisul unui articol științific este finalizat, dar înainte de orice prezentare publică a aspectelor inventive cuprinse în rezultatele evidențiate în respectiva publicație. Dacă aveți dubii în această privință, vă rugăm să contactați un membru al echipei SITT cât mai curând posibil. Este bine să existe acest dialog din primele etape ale derulării activității CDI, deoarece acest lucru oferă mai mult timp pentru a se face o evaluare temeinică a caracterului inovativ al tehnologiei obținute.

    Trebuie să se aibă în vedere că brevetarea este un proces relativ costisitor, deci nu se justifică să se depună cereri de brevet pentru toate rezultatele cercetărilor desfășurate în UPB, iar uneori chiar nu este necesar un brevet, de ex., atunci când este suficientă o altă formă de protecție a PI, aspect care poate fi analizat împreună cu experții din cadrul SITT.

    Expunerea invenţiei (prezentarea problemei pe care o rezolvă invenţia)

    FORMULAR PREZENTARE INVENȚIE

     

     

     

  • Protectia proprietatii intelectuale

  • Procesul de decizie: start-up sau licentiere?

    Procesul de decizie licențiere vs. Start-up

    Se iau în considerare mai mulți factori atunci când se decide dacă să licențiem o tehnologie unei companii existente sau să se înființeze o nouă companie de tip start-up, care să dezvolte și să comercializeze tehnologia. Nu există un moment prestabilit în timpul procesului de evaluare a tehnologiei în care trebuie luată decizia. Criteriile descrise mai jos (și altele, eventual) sunt monitorizate continuu în timpul procesului de evaluare a posibilităților și poate dura ceva timp până la momentul deciziei de opțiune: licențiere vs. firmă de tip start-up.

    Factori care pot favoriza decizia de a acorda licență unei terțe părți

    Subiectul analizeiCondiția / factorul favorizant
    Proprietatea intelectuală

    ·      Domeniul de protecție al PI relativ “îngust”

    ·      Dezvoltarea PI existentă puţin probabilă

    ·      DPI preexistente dominate de terți, corelat cu posibilitatea existenței unui număr limitat de beneficiari de licenţă

    ·      PI ca atare (+/- date asociate) suficientă pentru licență

    ·      Nu este necesară o asistență semnificativă după acordarea licenței

    Inventatorul

    ·      Tehnologia nu se află între prioritățile cercetărilor actuale / viitoare ale inventatorului

    ·      Presiune pentru a genera un venit în avans sau pentru a obţine rapid venituri din cercetare

    ·      Inventatorul nu este motivat să ȋnfiinţeze un start-up

    Oportunitatea comercială vs. investiția necesară

    ·      Dezvoltare / îmbunătățire tehnologică incrementală (progresivă, în etape succesive)  pe o piață consacrată / matură

    ·      Domeniul este în prezent neatractiv pentru investitori

    ·      Piață mult prea redusă pentru a justifica chiar și o mică investiție

    ·      Un start-up ar necesita investiții majore, pe termen lung, cu risc ridicat

    Resursele

    ·      Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente sunt deținute de o terță parte

    ·      Progresul ar putea fi obţinut cu ajutorul consultanților și folsind un management intern, cu condiţia să se dorească o dezvoltare ulterioară și să existe o finanțare

    ·      Nu există un management adecvat pentru un start-up

    Tehnologia

    ·      Piață unică, aplicație validată și / sau componentă a unui sistem mai mare

    ·      Nivelul de maturitate tehnologică (TRL) precum și informaţiile / datele aferente sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licență (sau pot fi generate rapid, la costuri modeste)

    Disponibilitatea licențelor

    ·      Titularii / beneficiarii de licență pot fi ușor identificați pe o piață bine conturată (nu prea mulți concurenți, iar piața nu este fragmentată)

    ·      Este disponibil un titular / beneficiar de licență, pregătit să acționeze ȋn calitate de prim client

    Controlul & Monitorizarea·      UPB nu dorește să se implice ȋn procesul de control și monitorizare al dezvoltării unei tehnologii
    Aspectele economice·      Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari din acordarea de licențe către terți, decât prin înființarea unui start-up
    Obiectivul tranzacţiei·      Nu este cazul unei afaceri de sine stătătoare. Este vorba de o tehnologie, nu de o companie.

     

    Factori care pot favoriza decizia de a ȋnfiinţa un start-up bazat pe tehnologie

     

    Inventatorul

    ·      Inventatorul dorește să rămână implicat și este interesat, putând aloca în acest scop timp și resurse

    ·      În mod alternativ, dacă se poate gestiona dezvoltarea fără sprijinul inventatorului, iar acesta are o viziune pe termen lung, fiind dispus să amâne primirea de recompense

    Oportunitatea comercială vs. investiția necesară

    ·      O tehnologie disruptivă sau o nouă tehnologie pe o piață deschisă către noi „jucători”, respectiv o tehnologie capabilă să creeze o nouă piață

    ·      O piață „difuză”, cu mulți „jucători” – fără „jucători” dominanți, cărora să li se acorde licențe – mai bine să se lanseze un start-up, care să creeze un nou produs și să-i servească pe toți „jucătorii”, prin acorduri de distribuție

    ·      Domeniul de piață al tehnologiei dezvoltate este atractiv pentru investitori

    ·      Dimensiunea pieței poate justifica investiția viitoare necesară

    ·      Fondatorii și investitorii sunt dispuși să accepte cerințele majore de investiții, care comportă un risc ridicat

    Resursele

    ·      Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente nu sunt deținute de o terță parte

    ·      Suntem siguri că putem identifica sau am identificat deja o astfel de echipă managerială

    Tehnologia

    ·      Tehnologii disruptive, „tehnologii platformă” inclusiv în domeniul PharmTech, sau sisteme integrate (mai degrabă decât componente), care distribuie / diminuează riscurile și crește oportunitățile de valorificare; prezintă șanse mai mari de a obține profit, raportat la o singură tehnologie

    ·      Nivelul de maturitate tehnologică (TRL) precum și informaţiile / datele aferente încă nu sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licenţă și nu pot fi generate rapid, cu costuri rezonabile

    ·      Este necesar un start-up pentru a dezvolta  tehnologia până la un punct în care valorificarea să se facă cu maxim de eficiență

    Disponibilitatea licențelor·      Titularii / beneficiarii de licență nu pot fi ușor identificați
    Controlul & Monitorizarea·      UPB dorește să se implice activ în dezvoltarea tehnologiei, în mod indirect, prin licențierea tehnologiei către o companie de tip start-up și eventual chiar să investească în ea
    Aspectele economice·      Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari dacă provin de la un start-up, decât dacă sunt obținute dintr-o licență acordată unei terțe părţi
    Obiectivul tranzacţiei·      Un plan de afaceri / studiu de caz poate fi realizat pentru crearea unei companii de tip start-up în jurul tehnologiei respective

     

Indicatori valorificare rezultate CDI

Listă indicatori valorificare rezultate CDI din UPB

NR.

CRT.

NUME INDICATORDESCRIERE/DEFINIȚIESURSA DOCUMENTARĂCATEGORIEMOTIVAȚIE/ARGUMENTE
1Brevete acordateNumărul de brevete acordate pe baza activităților CDI din universitateUPBOutput, ImpactBrevetele sunt importante pentru a proteja rezultatele obținute din activitățile CDI, pe durată limitată de timp, pentru a face posibilă continuarea dezvoltării lor și / sau valorificarea lor în sens comercial
2Proiecte / activități inovative incubateNumărul de proiecte care sunt susținute prin facilitățile oferite de incubatorul din universitate, în sensul că inițiatorii își valorifică ideile inovative beneficiind de consultanță, finanțare, integrare în rețele colaborative sau asistență juridicăUPBProces, ImpactFacilitățile incubatorului sunt părți importante ale ecosistemului antreprenorial, susținând posibilitățile de transformare a ideilor în întreprinderi profitabile
3Firme spin-off rămase pe piațăNumărul de companii spin-off înființate, funcționând cel puțin trei ani, provenind din universitate, adică companii inițiate fie de studenți, fie de angajați, cu sau fără un portofoliu activ de PI, sau de către persoane din afara UPB, pe baza portofoliului de PI deținut de către UPBUPBOutput, ImpactCompaniile spin-off ilustrează disponibilitatea, implicarea și capacitatea universității de a susține inovarea deschisă
4Număr de licențe acordateNumărul de licențe, pe baza activităților CDI din universitate, acordate de către UPBUPBOutput, ImpactLicențele sunt esențiale pentru procesul de comercializare a ideilor provenite din cercetare, ca test relevant pentru aplicabilitatea lor practică
5Dezvoltarea de software Open sourceProporția de programe (fie ca mărime, fie ca număr de pachete de programe etc.) create în universitate, utlizabile cu titlu și/sau de dezvoltat / adaptat / modificat în viitorUPBOutput, ImpactDezvoltarea de Software Open Source este o cale de a disemina cunoașterea în cadrul comunității academice, cu impact și asupra universității, în ansamblul său. \totodată, dacă este posibil, o parte de dezvoltării de Software poate fi valorificat în sens comercial
6Număr de colaborări industrialePonderea veniturilor din cercetare, corespunzătoare colaborărilor cu mediul industrial, ca finanțări directe provenite din industrie sau destinate dezvoltării acestor colaborări, cu finanțare din fonduri publiceUPBImput, Proces, Output, ImpactColaborarea industrială arată că cercetarea aplicativă creează valoare, care merită să fie finanțată din diferite surse (organizații publice sau private); toate oportunitățile trebuie să fie valorificate
7Număr de co-publicații cu mediul industrialProcentul de publicații, cu cel puțin un coautor din mediul industrial, cu recomandarea de publicare în reviste / volume de conferințe științifice indexate în diferite baze de dateScopus, WoS, “repository” tehnico-științific al UPB etc.

Proces

Output, Impact

Co-publicațiile împreună cu mediul industrial reflectă buna colaborare mediu academic – firme. Procentul de astfel de publicații trebuie să fie rezonabil, căci și cercetarea fundamentală este importantă
8Număr de publicații științifice citate în brevete

Ponderea publicațiilor științifice din universitate citate în cel puțin un brevet internațional, cu recomandarea de apariție a referințelor în diferite baze de date indexate

 

Publicații științifice citate în brevete (WoS, ESPACENET)Output, ImpactCitarea publicațiilor științifice în brevete indică faptul că cercetarea joacă un rol important în procesul de brevetare
9Număr de studenți doctoranzi angajați în mediul industrialPonderea doctoranzilor angajați în industrieUPB

Proces

Impact

Aceasta reflectă atractivitatea studiilor doctorale pentru autoritățile publice, industrie și universitate, pe baza ponderii doctoranzilor angajați în industrie
10Competențe antreprenorialePonderea absolvenților de licență și masterat cu abilități antreprenoriale, respectiv dobândirea de abilități antreprenoriale prin cursuri, participarea la proiecte sau alte asemenea activități educaționale, adică printr-o combinație de educație și cercetare, cotată cu cel puțin 30 de credite trasnsferabile – ECTSUPB

Proces

Output, Impact

Are rolul să modeleze / dezvolte o mentalitate creativă și antreprenorială pentru studenți, ca bază pentru susținerea implicării în activități inovative

Infiintarea de firme start-up

Procedura înființare firme de tip start-up în UPB

Fiecare firmă de tip start-up din UPB are specificul ei, cu diferite nevoi, iar traseul de evoluție depinde de o gamă largă de factori, precum: industria (tehnologie și piețe) în care activează, finanțarea de care dispun, partenerii cu care pot colabora etc.

Echipa de suport Start-up din UPB are o experiență dovedită în crearea, dezvoltarea și vânzarea / transferarea afacerii către alți investitori sau companii, pe baza activităților CDI din UPB și vă pot oferi asistență în „călătoria” dvs. antreprenorială, indiferent de ruta pe care o va urma firma de tip start-up. Concret, serviciile echipei de suport Start-up din UPB sunt oferite personalului academic și studenților universității noastre, care formează companii bazate pe tehnologie, cu DPI obținute în UPB.

Etape pregătitoare pentru lansare start-up

Lansarea unei firme de tip start-up este o întreprindere majoră. În calitate de inițiator al unei activități de cercetare în jurul căreia se va „construi” noua firmă, este foarte probabil că aceiași persoană va îndeplini un rol major (managerial) în start-up, precum și calitatera de prim acționar (membru fondator).

Echipa de suport Start-up din UPB vă poate acorda un sprijin important în etapele pregătitoare pentru înființare (pre-formare), cu o serie de sfaturi și asistență practică, precum și cu recomandarea unor experți pentru activități de mentorat.

În etapa de pre-formare, este nevoie de un efort laborios de pregătire, care va oferi inițiativei dvs. o bază solidă pentru obținerea unui succes antreprenorial.

Colaborarea start-up cu Echipa pentru parteneriate și comercializare

Rolul Echipei pentru parteneriate și comercializare, la nivel de facultate este:

o Identificarea și protecția proprietății intelectuale (PI). PI se asociază cu avantaj competitiv major și, în absența unor DPI protejate corespunzator, nu se justifică înființarea unei firme de tip start-up;

o Completarea formularului de „due diligence” pentru a identifica cu exactitate cine deține PI, cuprinzând informații esențiale asupra cărora investitorii și managementul oricărei companii vor să fie în deplină cunoștință de cauză;

o Elaborarea unei strategii de management a DPI, pe termen mediu și lung.

Rolul echipei de suport Start-up din UPB este:

o Evaluează potențialii clienți și piața pentru firma de tip start-up și susține dezvoltarea unui model de afacere inovativă, inclusiv oferta specifică obținerii unui avantaj competitiv. Cu alte cuvinte, o tehnologie „excelentă” (“technology push”)  nu este suficientă – este nevoie și de clienți (“market pull”);

o Ajută la elaborarea unui „business case” și a unui „pitch” de investiții, pentru a vă ajuta să accesați surse de finanțare, de toate tipurile (public și privat).

Demarare start-up

Înființarea start-up

Aspectele esențiale Elementul complicat îl constituie pentru a asigura compania:

  • are acces la adresa IP necesară (inclusiv orice licențe de la Imperial și alte universități)
  • are relațiile de muncă corecte
  • este structurat într-un mod adecvat pentru viitorii investitori
  • nu creează nicio obligație fiscală pentru universitari
  • se asigură că toată lumea este destul de stimulată pentru munca viitoare (prin opțiuni de acțiune și investire)

Avem un proces standard pentru a face acest lucru cât mai lin posibil. În funcție de ruta pe care o selectați în Founders Choice, vom contribui, de asemenea, la înființarea companiei cu proprii consilieri legali și financiari independenți, asigurători, o identitate de marcă și un site web, cont bancar și vom oferi instruire pentru a vă ajuta cu responsabilitățile fondatorului.

Ghid proprietate intelectuala

  • Legislatie privind proprietatea intelectuala

    Legislația din România privind proprietatea intelectuală

    În acest document se prezintă cele mai importante aspecte, aplicabile în UPB, privind legislația specifică din domeniul protecției proprietății intelectuale din țara noastră.

    1. Invențiile de serviciu

    Cadrul legal aplicabil invențiilor de serviciu este legea nr. 83/2014 care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 471/2014 și a intrat în vigoare la data de 29 Iunie 2014. Legea nr. 83/2014 se aplică invențiilor, care pot fi protejate prin brevet de invenție sau prin model de utilitate înregistrat(art.1, alin.2).

    1. Definiții
    • Inovarea – implementarea unui produs/tehnologii, serviciu sau proces nou sau substanțial îmbunătățit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în organizarea locului de muncă ori a relațiilor externe;
    • Invenția este o rezolvare sau o realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci;
    • Inovația este o rezolvare a unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii (productivității) muncii, perfecționării tehnice;
    • Brevetul de invenție este un titlu oficial de protecție pentru o invenție (a unui produs, procedeu sau metodă), care conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia;
    • Modelul de utilitate – protejează o invenție tehnică nouă, care depășește nivelul simplei îndemânări profesionale și care este susceptibilă de aplicare industrială;
    • Invențiile de serviciu – sunt invenții create de un inventator individual sau de un grup de inventatori atunci când inventatorul individual sau cel puțin un membru al grupului de inventatori este salariat al unei persoane juridice de drept public sau de drept privat, care pot fi protejate prin brevet de invenție sau prin model de utilitate înregistrat, și care îndeplinesc următoarele condiții:
    1. au rezultat din exercitarea atribuțiilor de serviciu ale inventatorului, încredințate în mod expres în cadrul contractului individual de muncă și în fișa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevăd o misiune inventivă;
    2. s-au obținut, pe durata contractului individual de muncă, precum și pe o perioadă de maximum 2 ani de la încetarea acestuia, după caz, prin cunoașterea sau utilizarea experienței angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregătirii și formării profesionale dobândite de inventatorul salariat prin grija și pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informații rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispoziție de acesta.
    • Salariatul – orice persoană fizică ce prestează o activitate remunerată, în temeiul unui contract individual de muncă, pentru și sub autoritatea unei persoane juridice de drept public sau de drept privat;
    • Consilierul în proprietate industrială al angajatorului – persoana fizică salariată, atestată, care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată;
    • Activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde cercetarea științifică, dezvoltarea experimentală și inovarea bazată pe cercetarea științifică și dezvoltarea experimentală. Cercetarea științifică cuprinde cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă.

     

    1. Proprietatea asupra invențiilor de serviciu

    În baza art. 3 și respectiv art. 5 din Legea 83/2014, dreptul la invenție aparține:

    • UPB, în următoarele situații:
    • Invenția este de misiune rezultând în condițiile stipulate de art.3, alin. 1, lit. (a);
    • Invenția este în legătură cu angajatorul rezultând în condițiile stipulate de art.3, alin.1, lit.(b) și UPB a revendicat invenția în termenul legal.
    • Salariatului (inventatorului), în următoarele situații:
    • Invenția este de misiune și există prevedere contractuală prin care UPB acordă inventatorului dreptul la invenție;
    • Invenția este în legătură cu angajatorul și UPB nu a revendicat invenția în termenul legal;
    • Invenția realizată nu este de misiune și nu este în legătură cu angajatorul.
    1. Drepturile și obligațiile salariatului (inventatorului) și ale UPB (angajatorului)
    • Salariatul (inventatorul) are obligația:
    • Să notifice de îndată Serviciul de Inovare și Transfer Tehnolgic – SITT al UPB cu privire la fiecare invenție printr-un document de prezentare a invenției în care să descrie soluția problemei rezolvate cu date suficient de clare pentru a defini invenția și condițiile în care invenția a fost creată. Prezentarea invenției se va face utilizând formularul de prezentare elaborat și pus la dispoziție de către SITT. Obligația de notificare se aplică și foștilor salariați ai UPB, pe o perioadă de maximum 2 ani de la încetarea contractului de muncă. În aceste situații, în termen de maximun 4 luni de la înregistrarea notificării la UPB, UPB înștiințează inventatorul asupra încadrării invenției în categoria invențiilor de serviciu și dacă UPB va parcurge toate demersurile privind revendicarea dreptului asupra acesteia;
    • Să acorde asistență și să colaboreze pentru obținerea protecției și valorificarea invenției în toate modurile cerute de reprezentanții UPB prin intermediul SITT;
    • Să informeze în scris angajatorul asupra unei cereri de brevet de invenție sau de înregistrare a unui model de utilitate, în cazul unei invenții realizate care nu este nici de misiune și nici în legătură cu angajatorul. (art.8, alin.4 din Lg. Nr.83/2014);
    • Să nu divulge sau publice invenția încadrată ca invenție de serviciu, fără acordul scris al UPB;
    • Să obțină avizul UPB în ceea ce privește modul de identificare, atribuire și exploatare a dreptului de proprietate corespunzătoare rezultatelor așteptate în cazul în care intenționează să încheie acorduri externe cu o terță parte pentru realizarea unei activități de cercetare – dezvoltare (de exemplu intenționează să obțină finanțare prin proiecte de cercetare realizate în consorțiu de către mai multe persoane juridice). Obținerea unui aviz se face în prealabil depunerii proiectului / cererii de finanțare, chiar dacă respectivul acord nu este solicitat în faza de competiție de către finanțator.
    • Salariatul (inventatorul) are dreptul:
    • Să solicite asistență din partea SITT pentru prezentarea detaliată a invenției;
    • Să primească din partea UPB, în termen de 1 lună de la notificarea SITT cu privire la invenție, decizia cu privire la încadrarea invenției în categoria invențiilor de serviciu și dacă UPB revendică dreptul asupra acesteia;
    • Să fie înștiințat de către UPB în legătură cu derularea procedurilor de obținere a protecției, după depunerea cererii de protecție pentru invenția de serviciu;
    • Să fie informat de către UPB prin intermediul SITT asupra depunerii unei cereri de brevet de invenție sau de înregistrare a unui model de utilitate;
    • Să solicite dreptul la acordarea protecției, în situația în care UPB cedează acestuia dreptul la acordarea protecției, nedorind continuarea procedurilor ulterioare depunerii cererii de protecție pentru invenția de serviciu sau nu este interesat să protejeze invenția de serviciu în anumite state, altele decât România, cu condiția ca salariatul să acorde în acest caz UPB o licență neexclusivă pentru invenția brevetată;
    • Să primească o cotă procentuală din valoarea venitului realizat de UPB în urma aplicării invenției în condițiile realizării unei invenții de serviciu prevăzute la art.3, alin.1, lit. (b), din Legea nr. 83 din 2014;

    Odată cu obținerea brevetului de invenție / a modelului de utilitate, drepturile salariatului care nu este titular de brevet / model de utilitate sunt următoarele:

    • Dreptul de a i se menționa numele, prenumele și calitatea în actul de revendicare a invenției de serviciu care a fost revendicată de UPB, și în alte acte și publicații privitoare la invenția în cauză (la solicitarea expresă a salariatului, numele și prenumele acestuia nu se publică);
    • Dreptul la eliberarea unui duplicat al brevetului de invenție;
    • Dreptul de a fi informat de către UPB (solicitantul cererii de brevet / model de utilitate) cu privire la stadiul examinării cererii de brevet / model de utilitate și la stadiul aplicării invenției.
    • UPB (angajatorul) are dreptul:
    • Să fie informat de către salariat de existența invenției și să primească prezentarea acesteia în detaliu;
    • Să analizeze invenția salariatului și să decidă încadrarea ei în categoria invențiilor de serviciu și cu privire la tipul invenției de serviciu, precum și dacă revendică dreptul de proprietate asupra ei, cu respectarea termenelor stabilite prin legea 83/2014;
    • Să comunice salariatului decizia de încadrare a invenției și de apartenență a dreptului de proprietate;
    • Să solicite salariatului asistență pentru obținerea protecției și valorificării invenției;
    • Să depună cerere de brevet de invenție sau de înregistrare a unui model de utilitate în România și / sau în alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din România;
    • UPB, în baza unui raport intern întocmit de către SITT, are dreptul de a decide dacă pentru o invenție de seviciu se va depune sau nu cerere de brevet;
    • Să fie titularul brevetului de invenție sau a modelului de utilitate înregistrat obținut pentru o invenție de serviciu.

    Odată cu obținerea brevetului de invenție / a modelului de utilitate, UPB are următoarele drepturi:

    • Dreptul de proprietate asupra invenției;
    • Dreptul de a interzice terților să efectueze fără autorizația sa, următoarele acte:
    • Pentru produse: fabricarea, comercializarea, oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii;
    • Pentru procedee sau metode: folosirea acestora.
    • Dreptul exclusiv de exploatare a invenției;
    • Dreptul de a face publică invenția.
    • UPB (angajatorul) are obligația:
    • Să acorde asistență, prin intermediul SITT sau consilierului de proprietate intelectuală, salariatului pentru prezentarea în detaliu a invenției;
    • Să informeze salariatul asupra depunerii cererii de brevet sau de înregistrare a unui model de uitlitate;
    • Să asigure costurile necesare obținerii brevetului de invenție sau de înregistare a unui model de utilitate, pentru invenția de serviciu revendicată;
    • Să remunereze salariatul – inventator, în condițiile legii;
    • Să cedeze salariatului, la solicitarea acestuia, dreptul la obținerea protecției, în situația în care nu mai dorește continuarea procedurilor ulterioare depunerii cererii de brevet, sau nu este interesat să obțină protecția invenției în anumite state cu condiția ca salariatul să acorde UPB o licență neexclusivă pentru invenția brevetată.

     

    1. Situația în care UPB nu revendică invenția de serviciu

    În cazul în care UPB a stabilit că nu va depune o cerere de invenție, atunci inventatorii pot depune în nume propriu cererea de brevet. Nerevendicarea invenției de serviciu de către UPB este condiționată de aprobarea Consiliului de Administrație al UPB și de un acord între inventator și UPB, astfel:

    • Inventatorul să ramburseze către UPB toate cheltuielile și taxele legale suportate de către UPB, dacă și când inventatorul (inventatorii) primește(sc) venituri din invenție;
    • Să distribuie către UPB 20% din venitul net (venitul rămas din venitul încasat, după rambursarea cheltuielilor către universitate menționate mai sus);
    • Să-și îndeplinească orice obligații față de terțe părți care au contribuit la dezvoltarea invenției;
    • UPB are dreptul de folosire a invenției pentru activități de cercetare / educaționale și dreptul de a acorda asemenea drepturi unor instituții non-profit, în mod irevocabil și perpetuu, fără drepturi de proprietate, non-exclusive, oriunde în lume;
    • Dacă inventatorul înregistrează brevete având ca titulari, alte entități decât UPB, trebuie menționat că aceste brevete au fost dezvoltate în urma unor cercetări defășurate în cadrul UPB.
    1. Materiale nebrevetate
    1. Definiții
    • Sintagma Materiale nebrevetate realizate de către salariații și studenții UPB se referă la invențiile nebrevetabile (în sensul art.8 din legea 64/1991), la bazele de date știintifice / academice sau la alte materiale utile pentru cercetare sau în scopuri comerciale, pentru care cererile de brevet nu sunt depuse sau, în cazul în care sunt depuse, brevetul nu este eliberat, precum și materiale care sunt dezvoltate de către salariații și studenții UPB în conformitate cu obiectul unui acord între UPB și o terță parte; sau cu utilizarea unui sprijin financiar direct sau indirect, din partea UPB, inclusiv sprijin sau finanțare din orice altă sursă independentă, atribuit sau administrat de către UPB; sau cu utilizarea (alta decât utilizarea incidentală) de spațiu, instalații, materiale sau alte resurse puse la dispoziție de către sau prin intermediul UPB;
    • În conformitate cu art.8 din legea 64/1991 NU se acordă brevet de invenție pentru:
    1. Invențiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătății și vieții persoanelor, animalelor ori plantelor, și care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiția ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziție legală;
    2. Soiurile de plante și rasele de animale, precum și procedeele esențial biologice pentru obținerea plantelor sau animalelor. Prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice și produselor obținute prin aceste procedee;
    3. Invențiile având ca obiect corpul uman, în diferitele stadii ale formării și dezvoltării sale, precum și simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvența sau secvența parțială a unei gene;
    4. Metodele de tratament ale corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, și metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal. Prevederea nu se aplică produselor, în special substanțe sau compoziții, pentru utilizare în oricare din aceste metode.
    • Autorii / Coautorii sunt persoanele identificate de către conducătorul laboratorului sau cercetătorul principal al unui program de cercetare, după caz, ce au adus o contribuție la dezvoltarea Materialelor nebrevetate.
    1. Drepturi de proprietate și valorificare

    UPB deține toate drepturile asupra Materialelor nebrevetate și poate face distribuția adecvată în interesul public, inclusiv licențierea sau transferul de Materiale nebrevetate, în scopuri de cercetare și comerciale. Regimul veniturilor de licențiere pentru materiale nebrevetate este prezentat în capitolul VII al prezentului document.

    • Drepturile de autor (copyright) ale salariaților și studenților UPB

    Opera de creație intelectuală reprezintă rezultatul concret al elaborării unei lucrări care contribuie la transmiterea și îmbogățirea unui patrimoniu spiritual. În urma unei relații contractuale, UPB poate deveni protector al acestor drepturi.

    Dreptul de autor (copyright) asupra unei opere literare, artistice sau științifice, precum și asupra altor opere de creație intelectuală este recunoscut și garantat în condițiile legii nr. 8/14.03.1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

    Legea nr.8/1996 stipulează la art.1, alin.2 faptul că ”Opera de creație intelectuală este recunoscută și protejată, independent de aducerea la cunoștința publică prin simplul fapt al realizării ei, chiar în forma nefinalizată.”, iar la art.3, alin.1 definește autorul ca ”persoana/.persoanele fizice care au creat opera” (inclusiv editat/tradus).

    Conform art.12 din legea 8/1996 autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alți autori.

    1. Obiectul drepturilor de autor

    În conformitate cu art.7 din lg.8/14.03.1996, constituie obiect al dreptului de autor ”operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, cum sunt:

    1. Scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator (inclusiv instrumente software) – care vor fi tratate în prezentul document la capitolul următor;
    2. Operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele școlare, proiectele și documentațiile științifice;
    3. Compozițiile muzicale cu sau fără text;
    4. Operele dramatice, dramatico – muzicale, operele coregrafice și pantomimele;
    5. Operele cinematografice,precum și orice alte opere audiovizuale;
    6. Operele fotografice, precum și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
    7. Operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, grafică, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei și a metalului, desene, design, precum și operele de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
    8. Operele de arhitectură, inclusiv planșele, machetele și lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
    9. Lucrările plastice, hărțile și desenele din domenul topografiei, geografiei și științei în general.”

     

    1. Limitele exercitării dreptului de autor

    La art.33, alin.1 din legea 8/1996 se stipulează faptul că ”sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare:

    1. Reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de siguranță publică;
    2. Utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului;
    3. Utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicații, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învățământului, precum și reproducerea pentru învățământ în cadrul instituțiilor de învățământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmărit;
    4. Reproducerea pentru informare și cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor instituțiilor publice culturale sau științifice, care funcționează fără scop lucrativ; reproducerea integrală a exemplarului unei opere este permisă, pentru înlocuirea acestuia, în cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecția permanentă a bibliotecii sau a arhivei respective;
    5. Reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituțiile de învățământ sau de muzee ori de către arhive, care nu sunt realizate în scopul obținerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;
    6. Reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei altfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este utilizată în scopuri comerciale;
    7. Reprezentarea și executarea unei opere în cadrul activităților instituțiilor de învățământ, exclusiv în scopuri specifice și cu condiția ca atât reprezentarea sau executarea, cât și accesul publicului să fie fără plată;
    8. Utilizarea, în scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate în cadrul expozițiilor cu acces public sau cu vânzare, al târgurilor, licitațiilor publice de opere de artă, ca mijloc de promovare a evenimentului, excluzând orice utilizare comercială;
    9. Utilizarea de scurte demonstrații a programelor de calculator/instrumentelor softwere în scop educațional/didactic.”

     

    1. Proprietatea asupra operei de creație intelectuală

    Dreptul de autor, ce include atributul de ordin moral, dar și cel patrimonial asupra unei opere de creație intelectuală aparțin exclusiv autorului, iar în conformitate cu art. 11 alin.(1) din legea 8/1996, drepturile morale nu pot face obictul vreunei renunțări sau înstrăinări.

    În conformitate cu art.39, alin. 1, autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor este reglementată la capitolul VI – Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor din legea 8/1996.

    Sub rezerva excepțiilor prevăzute mai jos, autorii dețin dreptul de autor (copyright) și pot să păstreze eventualele venituri derivate din acestea în cărți, filme, casete video, opere de artă, lucrări muzicale și materiale și alte drepturi de autor de orice natură sau asemănătoare, și în orice format, cu excepția softwere de calculator care sunt supuse secțiunii V (Programe de calculator – Software).

    1. Excepții
    • Ori de câte ori activitatea de cercetare este legată sau face obiectul unui acord între UPB și unei terțe părți care conține obligații sau restricții privind drepturile de autor sau utilizarea de materiale cu drepturi de autor, acestea sunt tratate în conformitate cu acordul interinstituțional. În negocierea cu terții, directorii de proiect și UPB ar trebui să depună eforturi pentru a proteja și a promova interesul UPB, atât pentru drepturile individuale de autor, cât și pentru UPB în concordanță cu interesul public și această politică;
    • UPB poate dobândi, în orice moment, drepturi de autor(copyright) asupra materialelor prin acorduri cu autorul/autorii sau alți deținători de drepturi în termenii în care a fost încheiat acordul.
    1. Drepturi de autor pentru programele pentru calculator (software) ale salariaților și studenților UPB

    În sensul legii 8/1996 prin program pentru calculator se înțelege orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele.

    În conformitate cu art.72, alin.2 din lege 8/1996 ”Ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale, nu sunt protejate”.

    În România, programele de calculator sunt considerate opere de creație intelectuală și intră sub incidența legii drepturilor de autor (copyright). În conformitate cu art.72 din legea 8/1996, ”În lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau mai mulți angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori după instrucțiunile celui care angajează, aparțin acestuia din urmă”.

    În conformitate cu art.75, alin.1 din legea 8/1996 în lipsa unei clauze contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezumă că:

    1. Utilizatorului i se acordă dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;
    2. Utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.

  • Politica de proprietate intelectuala din UPB

    Politica de proprietate intelectuală

    în

    Universitatea POLITEHNICA din București

     

    1. Introducere

    Acest document stabilește politica de Proprietate Intelectuală (PI) a Universității POLITEHNICA din București (UPB) care guvernează protejarea  și managementul proprietății intelectuale a UPB și se  adresează tuturor angajaților UPB, personalului asociat și studenților.

    Scopul acestei politici este de a stimula crearea  unui cadru favorabil pentru:

    • identificarea, evaluarea, protecția, gestionarea și comercializarea PI din UPB, cu garantarea libertății academice, respectiv protecția și respectarea drepturilor morale ale personalului și studenților, prin interacțiunea dintre studenți, personalul academic / de cercetare și partenerii externi interesați pentru diferite colaborări;
    • promovarea unei culturi antreprenoriale la nivelul UPB și  stimularea  studenților, respectiv a personalul academic / de cercetare  să se implice în activități de cercetare aplicativă, iar noile cunoștințe dobândite să poată fi utilizate în viitoarele activități educaționale și de cercetare, respectiv să fie valorificate prin publicații, colaborări, licențe și prin formarea de firme de tip spin-off / start-up;
    • asigurarea că interesele și nevoile universității și a partenerilor externi sunt adresate într-un mod consistent și echilibrat;
    • asigurarea că rezultatele activităților sale sunt, în cea mai mare măsură, diseminate și exploatate eficient în beneficiul mediului socio-economic și al societății în general, atât la nivel național, cât și internațional.
    1. Aria de aplicare a politicii de PI

    Această politică acoperă  rezultatele cercetării științifice generate în UPB, care pot include:

    • Invenții brevetabile;
    • Creații intelectuale (care includ literatura științifică și programele de calculator);
    • Baze de date.

    În acest context, cele mai cunoscute tipuri de drepturi de proprietate intelectuală (DPI),  asociate acestor rezultate ale  cercetării  științifice, sunt: brevetele, drepturile de autor, drepturile asupra bazelor de date și cunoștințele confidențiale. DPI acoperă, de asemenea, desenele, mărcile comerciale, drepturile interpreților, indicațiile geografice și alte drepturi. Mai multe forme de proprietate intelectuală (PI) se pot aplica unei singure creații – de exemplu, software-ul poate fi uneori protejat atât prin brevete, cât și prin drepturi de autor.

    Cele mai frecvente moduri de a proteja  PI:

    • Brevetele: acoperă invențiile care sunt noi, inventive și au aplicații practice. Este un mod de protecție care se obține pe bază de cerere în conformitate cu legislația în vigoare și anume: Legea nr.64/1991, Legea nr.83/2014 privind invențiile de serviciu, Legea 350/2007 privind modelul de utilitate;
    • Drepturile de autor: acoperă lucrări literare, dramatice, muzicale, artistice și software; este un drept automat care nu necesită o cerere și are o durată maximă de 70 de ani de la decesul autorului (în funcție de jurisprudență), conform Legii nr.8/1996 privind Drepturile de autor;
    • Know-how-ul confidențial: acoperă informații confidențiale nepublicate, secrete comerciale, procese, metode și abilități. Nu necesită o aplicație, dar necesită o gestionare atentă și are o durată maximă nelimitată. Sunt în conformitate cu reglementări privind secretele de serviciu, legislația referitoare la rezultate cu dublă utilizare etc.;
    • Drepturile asupra unei bazei de date: în Uniunea Europeană, protecția bazelor de date este acoperită de Directiva 96/9/CE. Dreptul “sui generis” are o durată de viață mai limitată, termenul de protecție fiind de 15 ani.

    Cunoștințele generale și competențele pe care angajatul sau studentul le posedă și care nu au fost exprimate în scris nu sunt guvernate de prezenta politică de PI; aceasta acoperă, de asemenea, materiale fizice care au fost obținute de UPB pentru a fi utilizate în cercetare, educație sau dezvoltarea de noi tehnolgii, sau care au fost produse în totalitate sau parțial, prin utilizarea resurselor universității.

    Faptul că politica de PI acoperă toate formele de DPI, descrise mai sus, nu implică în mod automat faptul că universitatea poate să formuleze o cerere pentru preluarea totală sau parțială pentru toate DPI;  aceste aspecte sunt explicitate  în  Secțiunea 6.

    1. Aplicarea politicii de PI

     

    Politica de PI se  aplică personalului, studenților, asociaților, colaboratorilor și altor terți ai UPB, care sunt potențialii creatori ai PI în relația cu universitatea.

     

    3.1 Politica PI privind angajații UPB

     

    Modul de aplicare al politicii de PI pentru personalul UPB este detaliat în secțiunea 6.

     

    În acest context, Serviciul de Inovare și Transfer Tehnologic (SITT) din UPB va analiza și va supune conducerii UPB unele prevederi suplimentare, în consultare cu personalul academic și cu studenții,  prin intermediul organizațiilor lor, cu privire la DPI create de:

    1. a) personalul UPB în legătură cu activitatea sa independentă, în timpul concediului de odihnă sau al perioadelor sabatice;
    2. b) angajații pe posturi cu fracțiune de normă, sau în alte organizații independente;
    3. c) studenții care lucrează în anumite proiecte, în colaborare cu alte organizații independente; și
    4. d) specialiștii invitați și studenții aflați în vizită de studii.

    3.2 Politica PI privind studenții UPB

    În mod special, pentru studenți înmatriculați în programele de studii (licență, master, doctorat) și pentru studenții aflați în vizită de studii, cu excepția cazului în care se convine altfel, aceștia sunt proprietarii tuturor DPI și drepturilor conexe aferente, pe care le creează ca parte a studiilor/perioadei de studiu la UPB. În secțiunea 6, sunt descrise în detaliu situațiile  de  deținere a  PI realizate în UPB.

    Acordurile încheiate între UPB și studenții înmatriculați în programele de studii (licență, master, doctorat), respectiv studenții aflați în vizită de studii trebuie să prevadă protejarea dreptului universității de a utiliza DPI generate, exclusiv și cu titlu gratuit în scopuri educaționale și de cercetare.

    La cererea studenților, UPB poate, prin intermediul SITT, să preia DPI și să contribuie la exploatarea comercială a rezultatelor obținute în activitatea acestora. În legătură cu un astfel de transfer voluntar al DPI, pentru exploatarea lor comercială și distribuirea redevențelor obținute, întreg procesul este guvernat print-un acord separat, încheiat între studenți și UPB, cu suportul SITT.

    În cazurile în care DPI sunt generate în comun de către unul sau mai mulți studenți și angajați ai UPB și sunt protejate printr-o formă de co-proprietate, UPB va avea, în toate circumstanțele, dreptul de a prelua DPI ale angajaților UPB aflate în respectiva co-proprietate, în conformitate cu legislația în vigoare și cu contractele de muncă încheiate.

    DPI care sunt create de către studenți atunci când au statutul de angajat, de exemplu într-o poziție din echipa unui proiect sau ca asistent de cercetare / student post-doctorand, respectivele DPI sunt considerate ca fiind create de proprii angajați.

    3.3 Politica PI privind „asociații” UPB

    Persoanelor care sunt afiliate activităților din UPB, dar care nu sunt nici angajați, nici studenți, ci sunt considerați în categoria „asociați” (de ex.: laureați (DHC, premii științifice etc.),  investigatori principali în cercetare (pentru care UPB oferă stagii de lucru), profesori / cercetători invitați), li se poate solicita să atribuie DPI  pe care le creează pe parcursul activității lor în UPB. În acest sens, UPB poate avea obligații față de organizațiile care finanțează respectivele activități de cercetare, pe care nu le va putea onora fără să existe o astfel de cesiune de drepturi.

    “Asociații” sunt considerați ca și cum ar fi angajați ai UPB, cu scopul repartizării unor eventuale venituri obținute din exploatarea DPI realizate de către aceștia. UPB recunoaște că, într-un număr limitat de cazuri (precum ar fi profesorii invitați, care își păstrează calitatea de angajați ai unei alte organizații, în timp ce își desfășoară activitatea de cercetare la UPB – de ex., a se vedea cazul proiectelor de atragere a specialiștilor din străinătate), ar putea fi necesar să se negocieze aranjamente speciale cu privire la proprietatea și utilizarea PI pe care o pot genera pe parcursul stagiului lor de lucru în UPB. Astfel de aranjamente vor fi negociate de la caz la caz, în general cu angajatorul respectivei persoane “asociată”. Orice persoană care se află  într-o astfel de categorie ar trebui să contacteze SITT pentru recomandări și soluții juridice, înainte de începerea propriu-zisă a stagiului de lucru în UPB.

     

    1. Notificarea cererii și alocarea venitului net (redevențelor)

     

    4.1 Cerință de notificare

    De regulă, UPB trebuie să fie notificată prin intermediul SITT cu privire la toate rezultatele obținute și la toate materialele fizice realizate, având potențial de exploatare comercială.

    Dacă notificarea se aplică unei invenții brevetabile, angajații UPB au totuși dreptul de a publica  rezultatele științifice corespunzătoare acelei invenții, cu condiția ca drepturile unui terț să nu împiedice acest lucru.

    Cerința de notificare nu se aplică unui conținut academic tradițional (monografii științifice), operelor de artă și materialelor de uz exclusiv didactic, în conformitate cu secțiunea 6 din prezentul document.

     

    4.2 Alocarea venitului net, corespunzător redevențelor

    Venitul net legat de comercializarea  DPI va fi repartizat între autorul unei idei originale (inventatorul), departamentul unde acesta activează și UPB în calitate de manager al DPI din universitate, în conformitate cu schema de repartizare a veniturilor rezultate din comercializarea DPI, aprobată de către CA al UPB.

     

    1. Alocarea rolurilor între universitate și structura de protejare și management al DPI

    Structura de protejare și management al DPI are rolul de a contribui la atingerea de către UPB a obiectivelor sale strategice cuprinse în misiunea sa, pe componenta  antreprenorială, cu accent pe  transferul de cunoaștere și comercializarea de tehnologii inovative. Această structură, cu componentele sale, oferă servicii profesionale și se preocupă de  implementarea și perfecționarea politicii de PI a universității.

    Această structură oferă, de asemenea, asistență personalului UPB pentru comercializarea ideilor inovative și a rezultatelor cercetării pe care UPB le deține în conformitate cu legislația națională sau printr-un acord prin care UPB a primit o autorizare specifică de gestionare a unor DPI.  Într-o manieră profesională, această structură evaluează oportunitățile de comercializare pentru toate ideile inovative (rezultatele proiectelor și ale altor lucrări realizate în UPB) și invențiile care au fost notificate, în prealabil, acestei structuri.

    În cazul în care această structură nu identifică o oportunitate de comercializare, pentru demararea unui proiect dedicat de valorificare DPI sau pentru continuarea unui proiect CDI, pe baza notificării primite de la angajații UPB, aceștia vor avea dreptul de a comercializa tehnologiile / rezultatele cercetării, protejate corespunzător prin DPI, pe cont propriu, în conformitate cu procedurile din Ghidul de aplicare a politicii de PI în vigoare la acel moment, și în conformitate cu termenii specifici conveniți între părți. Acești termeni vor fi cuprinși într-un acord care va proteja, printre altele, investițiile care au fost deja realizate în dezvoltarea respectivei tehnologii / rezultatului cercetării, până la data încheierii respectivului acord.

    Dacă invențiile notificate sau alte rezultate din cercetare vor fi dezvoltate în continuare, de către UPB prin mecanisme de tip “proof-of-concept” sau prin alte mijloace, dezvoltarea ulterioară va fi guvernată prin contractul încheiat între UPB (cu suportul SITT), firma de comercializare UPB Innovation S.A.  și, dacă este cazul, partea / părțile externe implicate.

    Structura de protejare și management a PI la UPB se constituie din:

    Serviciul de Inovare și Transfer de Tehnologie (SITT), în cadrul DMACS, pentru promovarea, dezvoltarea și creșterea calității instrumentelor de protejare a PI și activitățile de transfer de cunoaștere din universitate. Activitățile SITT cuprind:

    • Evaluarea potențialului comercial al DPI rezultate din activitățile de cercetare și dezvoltare;
    • Sprijinirea și consultanța oferită pentru protejarea și comercializarea DPI;
    • Sprijinirea și consultanța oferită pentru pregătirea strategiilor și planurilor de afaceri, care să justifice crearea de firme Spin-Off/Out și Start-up în UPB; și
    • Identificarea și gestionarea DPI care rezultă din activitățile de cercetare, oferind și consiliere / servicii de formare profesională continuă, pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale comunității de cercetare și studenților din UPB.

    În activitățile sale, SITT este sprijinit de Echipa pentru parteneriate și comercializare constituită din reprezentanți desemnați de facultăți, care au misiunea de a identifica rezultatele de cercetare și DPI realizate/în curs de realizare la nivelul facultații, de a le analiza din perspectiva necesității protecției acestora în legătură cu potențialul lor de comercializare.

    Rezultatele finale ale analizelor SITT, realizate în colaborare cu Echipa pentru parteneriate și comercializare, sunt transmise Comisiei Consultative  de Legătură cu Mediul Economic. Rezultatele activității Comisiei sunt înaintate la nivelul CA al UPB, care decide asupra comercializării și încheierii acordurilor/contractelor cu compania UPB Innovation S.A., care realizează toate diligențele de comercializare.

     

    1. Mecanismele de utilizare / valorificare ale DPI

     

    6.1 Regula generala

    Cu scopul de a promova responsabilitatea socială a universității (cf. scopurilor politicii de PI), UPB va deține, ca regulă generală, toate DPI și materialele fizice realizate, având potențial de exploatare comercială, care au fost realizate în UPB folosind resursele universității, cu excepția cazului existenței unor prevederi exprese de exceptare, menționate în cele ce urmează, precizate  prin lege sau printr-un acord, care obligă în acest sens universitatea.

    În cazurile exceptate, în care UPB  nu deține drepturile asupra rezultatelor cercetării, dezvoltate cu resursele universității, UPB va primi, pe baza unui acord specific, dreptul de a utiliza și de a continua dezvoltarea acestor rezultate, în activități educaționale și de cercetare științifică.

    6.2 Excepții și clarificări ale regulii generale privind DPI ale UPB

     

    1. Drepturile de autor

    UPB recunoaște și subliniază dreptul angajaților de a crea și disemina propria lor muncă intelectuală. Prin urmare, universitatea renunță, în general, asupra drepturilor de autor asupra  materialelor didactice, manualelor și publicațiilor științifice. În aceste condiții, persoanele fizice / personalul academic pot publica aceste lucrări în beneficiul lor. Intrarea într-un acord cu un editor este, de asemenea, considerată drept un mod de exploatare comercială. Totodată, UPB va primi, în mod automat, o licență globală și perpetuă, fără obligații de plată / cu titlu gratuit (“worldwide royality – free licence”), care îi va permite să utilizeze toate aceste materiale în scopuri de cercetare și educaționale, în numele angajaților săi. În acest sens, este responsabilitatea persoanelor fizice / personalului academic să informeze orice editor sau orice altă parte interesată în publicarea unui astfel de material despre existența aceastei licențe.

     

    Această derogare discreționară aplicată drepturilor de autor nu se extinde la lucrările comandate, în mod explicit, de către UPB sau la alte lucrări protejate prin drepturile de autor, care rezultă din activități de cercetare, precum programe de calculator (software), baze de date sau alte materiale protejate prin drepturi de autor, având potențial de valorificare comercială.

    Acordurile privind transferul total sau parțial al drepturilor asupra creațiilor intelectuale, inclusiv cele  menționate anterior, vor proteja întotdeauna drepturile morale ale angajatului (adică dreptul de a fi numit autor al lucrării / publicației și dreptul de a împiedica modificarea sau punerea la dispoziție a operei într-un mod sau într-un context care dăunează reputației profesionale sau personalității autorului sau operei).

     

    1. b) Programele educaționale și materialele didactice

    Programele educaționale sau materialele didactice, care au un pronunțat caracter personal sau care se încadrează în excepția de la litera a), de mai sus, sunt deținute de către angajaț(i).

    1. c) Rezultate create prin proiecte de natura comenzilor din afara UPB

    Cu excepția cazului în care se convine altfel, pentru un astfel de proiect dreptul de proprietate asupra rezultatelor revine părții care comandă.

    Acest tip de proiecte se realizează în schimbul unei compensații (plăți), primite din partea unei sau mai multor părți interesate, independente față de UPB, și cuprind o cerință explicită pentru furnizarea unor livrabile / materiale cu performanțe impuse, prin încheierea unui acord / contract, între părțile semnatare.

    1. d) Rezultate create de studenți

     

    În cazul în care studenții (de obicei, masteranzi și doctoranzi) generează PI în cursul participării lor la programele de studii sau în activități de cercetare, aceștia vor deține DPI asupra rezultatelor obținute, cu excepția cazurilor în care se aplică una dintre următoarele situații:

     

    (i) PI generată face obiectul unor termeni contractuali sau unui acord încheiat cu o organizație independentă  față de UPB, prin care PI este împuternicită cu drepturi în raport cu UPB sau față de o terță parte; sau

    (ii) PI generată se bazează pe elemente de PI anterioare, dezvoltate de către angajații UPB, sau de către “asociații” săi; sau

    (iii) generează PI în colaborare cu angajații UPB, sau cu “asociații” săi; sau

    (iv) studenții sunt sau au statutul de angajați ai UPB (caz în care sunt tratați de către UPB și prin lege ca angajați).

    În toate circumstanțele enumerate mai sus, studenții vor avea obligația să atribuie DPI către UPB, iar în ceea ce privește veniturile generate de respectiva PI, studentul va avea aceleași drepturi ca și angajații UPB, conform Schemei de recompensă pentru Inventatori.

    Studenții pot deține proprietatea asupra cunoștințelor noi și originale obținute în mod independent exclusiv, cu respectarea următoarelor condiții:

    • Să existe avizul scris al SITT că studenții sunt singurii Autori/Inventatori;
    • Să existe confirmarea SITT potrivit căreia resursele UPB nu au constituit o parte semnificativă în dezvoltarea cunoștințelor noi și originale;
    • Nu există acorduri de finanțare care impun cedarea DPI.

    La cererea studenților, UPB poate, prin intermediul SITT, să preia DPI și să susțină exploatarea comercială a rezultatelor obținute de către aceștia. În legătură cu un astfel de transfer voluntar al DPI pentru exploatare comercială, distribuirea redevențelor obținute se face conform unui acord separat, încheiat între studenț(i) și UPB, prin consultanța SITT.

    1. Proprietatea și drepturile de utilizare asupra materialelor fizice realizate

    Materialele fizice realizate, având potențial de exploatare comercială, care incumbă cheltuieli / investiții ale universității sunt proprietatea UPB, atâta timp cât acest lucru nu încalcă nici în prezent, nici în viitor, drepturile unor terți. Aceste materiale sunt create sau produse cu resursele universității sau, prin alte mijloace, sunt achiziționate sau sunt în legătură cu activitățile desfășurate în UPB.

    Materialele fizice realizate sunt caracterizate ca fiind orice produs (material organic, anorganic și biologic), inclusiv substanțe, organisme și culturi (de tip agricol), precum și alte materiale de acest tip (componente, piese etc.).

    Personalul academic din UPB poate transfera materialele fizice deținute, sau aflate la dispoziția universității, către terți, în următoarele condiții:

    1. i) Înainte de transfer / expediere, se va încheia un acord special („Contractul de transfer de materiale – MTA”);
    2. ii) O parte din material trebuie să rămână în UPB, adică resursa nu trebuie să fie epuizată, în mod normal;

    iii) Destinatarul transferului nu trebuie să transmită materialul către alte părți interesate, fără acordul prealabil scris al Rectorului UPB;

    1. iv) Materialul realizat va fi oferit doar în scopuri de cercetare și nu pentru uz comercial. În acest sens, UPB se va asigura că materialul va fi utilizat numai cu respectarea principiilor de etică în activitățile de cercetare științifică.
    2. COMERCIALIZAREA PROPRIETĂȚII INTELLECTUALE

    UPB se angajează să încurajeze comercializarea PI. În cazul în care UPB consideră că există potențial de comercializare, va solicita, după caz, protecția PI prin brevetare sau prin alte mijloace legale, cu susținere financiară din fonduri proprii,  respectiv va identifica și negocia potențiale parteneriate comerciale. În acest sens, UPB va înființa o Companie de comercializare deținută în întregime de către UPB, respectiv „UPB  Innovations S.A.”, care va asigura protecția adecvată a DPI și toate aranjamentele legale pentru acordarea licențelor și formarea de firme de tip start-up / spin-off.
    După comercializarea cu succes a PI deținute de către UPB și generarea unui flux de venituri, se va aplica  Schema de recompensă pentru inventatori,  care prevede ca persoanele implicate în crearea PI comercializate să fie eligibile pentru a li se acorda o parte negociabilă, dar semnificativă, din veniturile nete realizate.

    8.1. SITT oferă consultanță profesională în legătură cu diversele opțiuni de comercializare și transfer de cunoștințe, pentru a îndeplini obiectivele politicii de proprietate intelectuală din UPB, incluzând:

    • Licențierea utilizării DPI către un terț;
    • Cesiunea DPI unui terț;
    • Valorificarea potențialului comercial al DPI printr-o companie de tip Spin-Off/Out, Spin-In sau Start-Up;
    • Valorificarea potențialului comercial al DPI cu un terț; și / sau
    • Orice alt aranjament care poate fi considerat adecvat, d.p.d.v. al DPI deținute de către UPB.

    8.2. Analiza privind potențialul de comercializare a unei cereri de brevet / DPI se va realiza la nivelul SITT, la inițiativa Echipei de parteneriat și comercializare, aplicând  proceduri conforme cu  Ghidul de aplicare a politicii de PI. Rezultatul acestei analize conținând  propunerile SITT se vor înainta  Comisiei Consultative de legătură cu Mediul Economic (CCME), înainte de a fi recomandate pentru aprobare de către Rectorul UPB. Comercializarea efectivă se va realiza de către UPB Innovation S.A. pe baza unui mecanism de transfer stabilit între UPB si UPB Innovation S.A.

    8.3. SITT se va asigura, în mod corespunzător, că toate documentele privind comercializarea DPI stipulează, în mod explicit, păstrarea dreptului de utilizare și liber acces la DPI comercializate, în scopul continuării activităților de cercetare și educaționale din UPB.

    8.4. În cazul comercializării unor DPI în co-proprietate cu o organizație terță, termenii privind protecția acestora vor fi reglementați prin întocmirea și semnarea unui acord specific de colaborare pentru activități de cercetare în parteneriat.

     

    1. CONSTITUIREA FIRMELOR DE TIP SPIN–OFF/OUT, SPIN-IN ȘI START-UP

    9.1. UPB încurajează personalul academic / de cercetare și studenții, acolo unde este cazul, să ia în considerare comercializarea DPI prin formarea unei companii special create în acest scop.

    9.2. SITT pune la dispoziție Metodologia pentru aprobarea constituirii unor firme nou înființate, de tip Spin-off/out și Start-up, de către niște promotori din UPB, prin Ghidul de aplicarea apoliticii de PI, care include:

    • O propunere de afacere inovativă, bazată pe tehnologii avansate, sau un document privind o strategie de afaceri inovative, elaborate de către promotori;
    • O listă completă a DPI aparținând UPB care este propusă a fi utilizată de către respectiva firmă nou înființată;
    • O listă a membrilor fondatori ai firmei nou înființate și modul în care aceștia vor fi implicați / angajați;
    • O înțelegere conform căreia compania nou înființată va avea o relație de colaborare cu UPB și, dacă da, pe ce baze contractuale;
    • Primirea unei copii a documentului de înregistrare la Registrul Comerțului pentru compania nou înființată; și
    • Negocierea tuturor termenilor specifici unor acorduri de licență pentru exploatarea DPI aparținând UPB, cu sau fără includerea unor aporturi de capital propriu.

     

    9.3. Firme Spin-In

    Orice cerere a unei companii independente care intenționează să devină firmă Spin-In în cadrul UPB, împreună cu completarea unui formular privind absența unui conflict de interese, va fi analizată de către CCME, înainte de a fi propusă spre aprobare de către Rectorul UPB.

    9.4. Firme Start-Up

    Orice membru al comunității academice / de cercetare și / sau studenți din UPB, care intenționează să formeze o companie de tip Start-Up, trebuie să contacteze SITT pentru a stabili dacă este cazul și ce suport disponibil / adecvat ar putea primi din partea UPB.

     

    1. COMPOZIȚIA ȘI ROLUL COMISIEI CONSULTATIVE DE LEGĂTURĂ CU MEDIUL ECONOMIC

    10.1. Comisia Consultativă de legătură cu Mediul Economic (CCME) va fi formată din reprezentanți ai următoarelor entități funcționale din UPB și din mediul economic:

    • Direcția pentru Managementul Activităților de Cercetare Științifică din UPB;
    • Direcția Juridică și Contencios din UPB;
    • Biroul Centrul de Antreprenoriat din UPB;
    • Camera de Comerț și Industrie a României;
    • Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.

    10.2. CCME va fi prezidată de către Prorectorul cu Cercetarea Științifică din UPB.

    10.3. CCME este responsabilă de analiza / revizuirea tuturor contractelor de licență și de cesiune a DPI, precum și a tuturor acordurilor de parteneriat, de ex.: UPB membru în clustere, poli de competitivitate, rețele de cercetare aplicativă etc., înainte de a fi propuse pentru semnare de către Rectorul UPB.

    10.4. CCME se va reuni trimestrial și va raporta activitatea sa către Consiliul de Administrație al UPB.

     

    1. CONSULTANȚĂ

    11.1. Membrii comunității academice / de cercetare și studenții din UPB au dreptul și chiar se recomandă să se angajeze în proiecte de consultanță pentru terți, sub rezerva respectării principiilor politicii privind PI din UPB, aflate în vigoare la momentul respectivei implicări.

    11.2. Membrii comunității academice / de cercetare și studenții din UPB au obligația de a implica SITT în orice propunere comună de cercetare și consultanță, astfel încât să poată beneficia de sprijin în negocierea acordurilor de consultanță sau de cercetare în parteneriat, în numele și în beneficiul UPB, pentru protejarea DPI implicate și negocierii cu celelalte părți interesate a tuturor termenilor comerciali în beneficiul onest al UPB.

     

    1. DISTRIBUȚIA VENITURILOR PROVENITE DIN COMERCIALIZAREA DPI

    12.1. Veniturile nete obținute pe baza comercializării DPI din UPB vor fi distribuite după cum urmează:

    Venituri neteAutori / InventatoriSITT / Grupuri CDIUPB
    Sub 100.000 RON75%10%15%
    Între 100.000 și 300.000 RON65%10%25%
    Între 300.000 și 1.000.000 RON55%10%35%
    Peste 1.000.000 RON45%10%45%

     

    12.2. Alocarea de 10% menționată mai sus este împărțită între SITT și grupurile de cercetare relevante implicate în crearea cunoștințelor noi și originale, ținând cont de contribuțiile acestora la comercializarea DPI asociate, contribuțiile respective urmând a fi stabilite de către SITT.

    12.3. UPB va distribui partea de venituri nete către fiecare dintre membrii grupului de Autori / Inventatori, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea de cunoștințe noi și originale, așa cum a fost convenit cu aceștia în formularul de dezvăluire a invenției și / sau în acordul scris de cesiune a DPI. În lipsa unui astfel de acord scris, cota Autorilor / Inventatorilor va fi împărțită între ei, ținând cont de valoarea și de conținutul contribuțiilor lor efective, acestea urmând a fi stabilite de către SITT, prin monitorizarea atentă a întregului proces de obținere și valorificare a DPI comercializate.

    12.4. Distribuția veniturilor nete obținute, către Autori / Inventatori, se va face anual, corespunzător veniturilor realizate în anul precedent.

     

    1. REZOLVAREA CONFLICTELOR

    13.1. SITT este responsabil pentru aplicarea politicii de proprietate intelectuală în UPB.

    13.2. UPB se angajează să rezolve conflictele la nivel intern și pe cale amiabilă. Membrii comunității academice / de cercetare și studenții din UPB pot contesta deciziile SITT, cu privire la aplicarea  politicii de proprietate intelectuală, la CCME, iar deciziile acestuia pot fi, la rândul lor, contestate mai departe la Rectorul UPB.

     

    1. REVIZUIREA POLITICII DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

    Politica de proprietate intelectuală din UPB va fi revizuită de către CCME cel puțin o dată la cinci ani și, mai des, dacă este necesar, pentru a determina eficacitatea acesteia și pentru a identifica și implementa modificările necesare, dacă este cazul.

     

    Modificările aduse politicii de proprietate intelectuală trebuie să fie aprobate de către Consiliul de Administrație al UPB. Toate modificările aduse politicii de proprietate intelectuală vor fi postate pe pagina web a UPB și astfel de modificări vor deveni aplicabile și vor intra în vigoare de la data publicării.

     

  • Dezvaluirea unei idei sau inventii

    Momentul oportun pentru dezvăluirea unei idei sau unei invenții

    Procesul de comercializare a tehnologiei nu poate începe până când nu este dezvăluită ideea, invenția sau noua tehnologie. Este recomandat ca acest lucru să se petreacă cât mai curând posibil. Unul dintre motivele acestei “urgențe” este că facilitează protecției proprietății intelectuale în timp util, fără pierderea priorității și periclitarea acordării DPI în timpul examinării de specialitate de către autoritățile competente, acolo unde este cazul, de ex. în cazul cererilor de brevet. Protejarea unei tehnologii noi prin DPI, precum ar fi brevetele, este un pas important în procesul de comercializare, deoarece oferă un avantaj competitiv substanțial.

    O cerință semnificativă pentru protecția DPI prin brevet este că o invenție trebuie să fie nouă. Aceasta înseamnă că informațiile despre invenție nu ar trebui să fie disponibile publicului, nici în formă scrisă, nici în formă orală, înainte de depunerea unei cereri de brevet. Odată depusă o cerere de brevet, puteți prezenta și publica în mod liber detalii despre tehnologie.

    Dacă dezvăluiți public detalii despre o invenție nouă, protecția PI este mult mai greu de realizat, putând avea un impact major / negativ asupra capacității dvs. de a comercializa rezultatele unei activități de cercetare. Organizațiile CDI și companiile trebuie să își asume un risc major atunci când dezvoltă noi produse și este puțin probabil să o facă în mod eficient și profitabil dacă nu se vor bucura de avantajele de a avea un produs sau un serviciu pe care nimeni altcineva nu îl poate oferi, un fel de “monopol” bazat pe tehnologie.

    Prin urmare, este foarte important să se ia legătura cât mai curând cu specialiții SITT dacă derulați o activitate de cercetare aplicativă, care ar putea conduce la rezultate valorificabile în sens comercial. Prin natura competitivă a unei cercetări științifice se poate lua decizia de amânare a publicării unor rezultate, dacă este cazul, pentru protejarea DPI asociate.

    Un moment potrivit pentru a contacta specialiștii SITT este când manuscrisul unui articol științific este finalizat, dar înainte de orice prezentare publică a aspectelor inventive cuprinse în rezultatele evidențiate în respectiva publicație. Dacă aveți dubii în această privință, vă rugăm să contactați un membru al echipei SITT cât mai curând posibil. Este bine să existe acest dialog din primele etape ale derulării activității CDI, deoarece acest lucru oferă mai mult timp pentru a se face o evaluare temeinică a caracterului inovativ al tehnologiei obținute.

    Trebuie să se aibă în vedere că brevetarea este un proces relativ costisitor, deci nu se justifică să se depună cereri de brevet pentru toate rezultatele cercetărilor desfășurate în UPB, iar uneori chiar nu este necesar un brevet, de ex., atunci când este suficientă o altă formă de protecție a PI, aspect care poate fi analizat împreună cu experții din cadrul SITT.

    Expunerea invenţiei (prezentarea problemei pe care o rezolvă invenţia)

    FORMULAR PREZENTARE INVENȚIE

  • Schema de recompense inventatori

    DISTRIBUȚIA VENITURILOR PROVENITE DIN COMERCIALIZAREA DPI

    Veniturile nete obținute pe baza comercializării DPI din UPB vor fi distribuite după cum urmează:

    Venituri neteAutori / InventatoriSITT / Grupuri CDIUPB
    Sub 100.000 RON75%10%15%
    Între 100.000 și 300.000 RON65%10%25%
    Între 300.000 și 1.000.000 RON55%10%35%
    Peste 1.000.000 RON45%10%45%

    Alocarea de 10% menționată mai sus este împărțită între SITT și grupurile de cercetare relevante implicate în crearea cunoștințelor noi și originale, ținând cont de contribuțiile acestora la comercializarea DPI asociate, contribuțiile respective urmând a fi stabilite de către SITT.

    UPB va distribui partea de venituri nete către fiecare dintre membrii grupului de Creatori / Inventatori, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea de cunoștințe noi și originale, așa cum a fost convenit cu aceștia în formularul de dezvăluire a invenției și / sau în acordul scris de cesiune a DPI. În lipsa unui astfel de acord scris, cota Creatorilor / Inventatorilor va fi împărțită între ei, ținând cont de valoarea și de conținutul contribuțiilor lor efective, acestea urmând a fi stabilite de către SITT, prin monitorizarea atentă a întregului proces de obținere și valorificare a DPI comercializate.

    Distribuția veniturilor nete obținute, către Creatori / Inventatori, se va face anual, corespunzător veniturilor realizate în anul precedent.

     

  • Cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala fara comercializare de catre UPB

    Cesiunea proprietății intelectuale pe care UPB a decis să nu o comercializeze reprezintă un proces prin care inventatorii din UPB solicită atribuirea DPI asupra unei PI, care nu face obiectul unei decizii de comercializare, propusă de Echipa pentru parteneriate și comercializare.

    În acest caz, Echipa pentru parteneriate și comercializare va notifica în mod oficial inventatorul(ii) prin e-mail asupra deciziei de a renunța la comercializare și, la primirea acestui, inventatorul(ii) poate(pot) solicita să i(li) se atribuie acea PI, de asemenea în scris, ca răspuns la e-mailul primit.

    Această corespondență pe e-mail va fi supusă unei analize de „due diligence” la nivelul UPB, în sensul că, de ex., orice co-proprietar sau finanțator al acelor DPI vor fi, de asemenea, notificați / consultați cu privire la decizia Echipei pentru parteneriate și comercializare, în sensul formulării unei opțiuni de a încerca comercializarea acestora, prin atribuirea respectivelor DPI, iar în caz de refuz acestea putând fi oferite inventatorului (inventatorilor).

    Înainte de a le fi atribuite respectivele DPI, inventatorii vor fi solicitați să-și prezinte motivele pentru care doresc să li se atribuie PI în cauză și li se poate cere să demonstreze capacitatea lor rezonabilă de a comercializa aceste DPI.

    Există două instrumente legale care reglementează transferul de PI către inventator:

    • un Acord de cesiune și
    • un Acord de distribuire a unei cote părți din veniturile generate prin comercializare către UPB.

    Inventatorii care preiau proprietatea asupra respectivelor DPI nu mai sunt eligibili să primească o cotă parte din fluxul de venituri pe care UPB îl poate primi din comercializare, în conformitate cu Schema de recompensă pentru inventatorii din UPB.

    La atribuirea respectivelor DPI, inventatorul(ii) va(vor) fi singurul(ii) responsabil(i) pentru comercializarea PI asociate și pentru respectarea termenelor limită de depunere a cererilor de brevet de inventie și a costurilor asociate.

    În această situație, este de reținut faptul că se atribuie respectivele DPI cu titlu personal și că activitățile legate de respectivele DPI sunt supuse politicii UPB privind conflictul de interese și impun completarea unei declarații anuale, așa cum se menționează în procedurile specifice din universitate.

  • Completarea unui formular de diligente specifice proprietatii intelectuale

    Completarea unui formular de „due diligence” pentru PI

     

    Echipa pentru parteneriate și comercializare derulează un proces formal de verificare a situaţiei legale şi financiare pre-existente – „due diligence” – înainte de a demara transferul DPI din UPB către firma “UPB Innovation S.A.”, pentru a reduce riscul nerespectării termenilor și condițiilor unei terțe părți (de ex., o organizație de finanțare a activităților CDI) și identifică alte eventuale obligații către respectivele terțe părți.

     

    Totodată, pentru susținerea procesului menționat anterior, inventatorii trebuie să completeze un formular de „due diligence”, prin care se solicită să precizeze în mod explicit următoarele:

     

    • Cine sunt cercetătorii din UPB și colaboratorii externi, care au contribuit la realizarea invenției;
    • Care au fost sursele de finanțare a proiectelor de cercetare care au condus la obținerea invenției;
    • Care au fost materialele, obținute din surse independete față de UPB, care au fost utilizate pentru a genera respectiva invenție;
    • Ce programe de calculator, obținute din surse independete față de UPB, au fost folosite pentru a genera respectiva invenție;
    • Ce alt aranjamente contractuale au fost implicate pentru a genera respectiva invenție.

     

    Pe baza acestor informații, Echipa pentru parteneriate și comercializare va verifica apoi condițiile de finanțare și orice alte acorduri legate de PI și va propune soluții de rezolvare a oricăror problemă care pot rezulta din respectiva analiză.

     

    Documentul de analiză „due diligence” va cuprinde, de asemenea, modul în care veniturile care vor fi realizare prin comercializarea DPI asociate vor fi împărțite către persoanele fizice, în conformitate cu Schema de recompensă pentru Inventatori, din UPB.

     

    În cele ce urmează se prezintă cele trei părți obligatorii ale unei analize „due diligence”.

     

    Partea A – Detalii de referință

     

    A.1 Cazul brevetelor

     

    Detaliile de referință cuprind informații pentru identificarea invenției și a cererii de brevet depuse, pentru a permite efectuarea analizei „due diligence” și pentru a putea descrie PI specifică, în cazul unei cesiuni a acestui DPI.

     

    A.2 Cazul altor forme de DPI (nu brevete)

     

    Detaliile de referință cuprind informații pentru identificarea respectivului DPI (incluzând o copie a documentului doveditor), pentru a permite efectuarea analizei „due diligence” și pentru a putea descrie PI specifică, în cazul unei cesiuni a acestui DPI.

     

     

    Partea B – Detalii privind procesul inventiv /  generarea PI

     

    B.1 Perioada creativă / inventivă

    Vă rugăm să precizați perioada în care PI a fost concepută și dezvoltată, deoarece acesta va furniza datele de referință pentru perioada de efectuare a  analizei „due diligence”.

     

    B.2 Contribuții din afara UPB

    Într-o primă secțiune, vă rugăm să confirmați sau infirmați dacă persoane fizice / inventatori dintr-o instituție din afara UPB au contribuit la crearea PI și, în caz afirmativ, vă rugăm să le enumerați în secțiunea B.3.

    Într-o a doua secțiune, vă rugăm să confirmați sau infirmați dacă generarea PI a fost externalizată către o organizație din afara UPB și, în caz afirmativ, vă rugăm să le enumerați și să furnizați toate detaliile necesare pentru analiza „due diligence”. Vă rugăm să enumerați finanțările pentru cercetarea derulată de către organizația externă în secțiunea C.2.

     

    B.3 Contribuția la obținerea PI / invenției

     

    B.3.1 Cazul unor DPI cu protecție legală

    Toate persoanele care au adus o contribuție inventivă la obținerea PI trebuie să fie listate în această secțiune, inclusiv inventatorii din afara UPB.

     

    B.3.1.1 Cazul unor invenții

    Conform legislației românești, inventatorii sunt „adevărații creatori ai invenției”. Acest aspect se referă la cei care au avut ideea originală, au formulat ipotezele de lucru și, în cele mai multe cazuri, au efectuat activitățile de cercetare științifică necesare pentru obținerea invenției. Realizarea  “pasului” nu include asistența tehnică calificată, cu excepția cazului în care un asemenea specialist a utilizat o metodă de lucru proprie, poate chiar total diferită de bunele practici din domeniu sau față de modelele educaționale / pregătire profesională convenționale, care a produs ulterior rezultate valoroase în sprijinul obținerii invenției. În al doilea rând, nu există instrumente juridice, univoc definite, pentru a decide în materia atribuirii calității de inventator.

    Este de dorit să definim și justificăm cât mai clar contribuțiile la realizarea “pasului” inventiv; de ex., aceste contribuții nu vizează conducătorii din organizație, care au oferit sfaturi, încurajări, finanțare sau au avut numai rolul de facilitori ai activității inventive. Argumente similare se aplică și co-autorilor dintr-o lucrare științifică. Este posibil să se dorească recunoașterea contribuțiilor asistenților tehnici, furnizorilor de materiale de lucru și persoanelor cu mare experiență din departamentul implicat în obținerea unuor rezultate științifice în lucrările publicate, ca și co-autori, dar acest lucru nu oferă calitatea de inventator în scopul obținerii unui brevet.

    Nerespectarea corectitudinii recunoașterii calității inventatorilor poate constitui un motiv pentru invalidarea unei cereri de brevet, prin urmare vă rugăm să vă asigurați că toți cei care au avut o contribuție inventivă reală și efectivă sunt menționți în mod corespunzător. Încă un exemplu relevant: cineva care a tocami a efectuat niște experimente în domeniul invenției, nu trebuie considerat ca fiind un real inventator.

     

     

    B.3.1.2 Cazuri altor DPI protejate legal

    Spre deosebire de situația descrisă mai sus pentru invenții, contribuția unui individ la obținerea unei PI non-brevet reprezintă orice contribuție individuală adusă la generarea acelei PI, de ex. generarea de date, know-how sau elaborarea de programe de calculator (software).

     

    Contribuția procentuală (eventual financiară) / contribuția inventivă va oferi baza de stabilire pentru procentajul din veniturile realizate acordate persoanelor fizice / inventatorilor, care sunt îndreptățiți să le primească, conform Schemei de recompensă pentru Inventatori, din UPB. Pentru PI deținută partajat, între UPB și alte organizații / persoane fizice independente, trebuie să fie menționată, în această secțiune, repartizarea procentuală a cotelor deținute de fiecare parte și, de asemenea, baza de calcul pentru procentajul din veniturile realizate cuvenite unui co-proprietar, în cazul în care PI a fost creată împreună cu cercetători dintr-o instituție din afara UPB.

     

    B.4 Alt personal din UPB, care contribuie la realizarea unei invenții, nu în calitate de inventatori

    În această secțiune, inventatorii ar trebui să desemneze persoanele care au contribuit la realizarea invenției (de ex., au efectuat experimente), dar au lucrat numai sub îndrumarea inventatorului (inventatorilor). Vă rugăm să enumerați și alte catergorii de personal de cercetare, precum ar fi studenții doctoranzi, colaboratorii, tehnicieni de laborator etc., care au fost implicați în realizarea invenției. Aceste informații sunt necesare atunci când există nelămuriri cu privire la autoratul asupra realizării “pasului” inventiv, respectiv al proprietății asupra invenției realizate. În anumite circumstanțe, precum ar fi situația când există un singur inventator, SITT îi va contacta pe contribuitorii enumerați mai sus, pentru a le solicita confirmarea că sunt de acord cu descrierea contribuției lor la realizarea respectivei PI.

     

    B.5 Cota de venituri a UPB (opțional)

    UPB distribuie veniturile realizate din comercializarea PI către persoanele fizice și departamentele îndreptățite în acest scop, conform Schemei de recompensă pentru Inventatori. În acest sens, veniturile UPB sunt distribuite în funcție de contribuția celor îndreptățiți la realizarea PI / contribuția inventivă (specificată într-un tabel din secțiunea B.3). Dacă unii inventatori doresc să împartă partea lor din venituri cu alte persoane din UPB, aceștia trebuie să specifice cu cine anume, respectiv procentul pe care doresc să-l aloce pentru fiecare asemenea persoană, în parte.

     

    Vă rugăm să rețineți, pentru PI partajată cu alte organizații / persoane fizice, cota de venituri va fi calculată proporțional, în funcție de procentul contribuției persoanelor fizice din UPB (calcul pro-rata).

     

     

    Partea C – Detalii financiare și statutul de angajat al creatorului de PI / inventatorului

     

    Scopul părții C al formularului de analiză „due diligence” este de a înregistra toate informațiile relevante pentru desemnarea titularului DPI și a oricăror potențiale revendicări ale unor terțe părți asupra respectivei PI. Informațiile furnizate vor ajuta UPB și firma UPB Innovation S.A. pentru o atribuire corectă a dreptului de proprietate și determinarea oricăror alte obligații față de terți cu privire la respectiva PI. Dacă există dubii, este necesar să fie oferite toate informațiile importante asupra modului în care a fost creată invenția, respectiv a fost obținută o anumiă PI.

    Fiecare creator / inventator din UPB trebuie să completeze și să semneze partea C din formularul de analiză „due diligence” (vă rugăm să completați partea C din formular pentru fiecare invenție în parte, în cazul în care există mai multe).

     

    C.1 Detalii despre situația resursei umane, implicată în perioada creativă, de realizare a  invenției

    În acest sens, trebuie completat un tabel cronologic cu situația raporturilor de muncă cu UPB, pentru fiecare inventator în parte. De ex., dacă în perioada de realizare a invenției, așa cum este menționat în secțiunea B.1, statutul de angajat la UPB s-a modificat, sau ați fost student, respectiv nu erați angajat în UPB, vă rugăm să specificați aceste aspecte pe linii separate în tabelul cronologic, conform modelului de mai jos (realizarea invenției: 2019-2020).

     

    Tabel inventator xxx

    Nr. crt.Nume și prenumeRaporturi de muncă / profesionale cu UPBDe la … pana la ….
    1xxxStudent doctorand2018 – 2020
    2xxxColaborator extern firma  …2018 – 2019
    3xxxAngajat UPB2020 – prezent

     

    Tabel inventator yyy

    Nr. crt.Nume și prenumeRaporturi de muncă / profesionale cu UPBDe la … pana la ….
    1yyyAngajat UPB2017 – 2019
    2yyyStudent doctorand2018 – 2019
    3yyyColaborator extern INCD …2020 – prezent

     

    C.2 Detalii despre finanțarea cercetării

    Este important să furnizați detalii cu privire la toate sursele de finanțare folosite pentru realizarea invenției, inclusiv a celor distribuite către colaboratori externi (de ex. prin acorduri de parteneriat) pentru derularea unor activități necesare realizării invenției, astfel încât UPB să poată stabili dacă pot fi acceptate revendicări de la terți asupra DPI rezultate.

     

    C.3 Materiale achiziționate

    În această secțiune, vă rugăm să precizați dacă au existat materiale furnizate de către o terță parte pentru a fi utilizate în experimente, care au condus la realizarea invenției. Dacă s-au utilizat astfel de materiale, vă rugăm să le enumerați corespunzător. Dacă au fost furnizate în temeiul unui acord de transfer material (MTA), vă rugăm să furnizați o copie a acestui acord pentru analiză, deoarece termenii unui asemenea acord pot afecta proprietatea și / sau libertatea de a comercializa respectivele DPI. Dacă materialele nu au fost furnizate în baza unui acord MTA, vă rugăm să precizați modalitatea de obținere, de ex. dacă au fost donate.

     

    C.4 Software

    Vă rugăm să precizați dacă au existat programe de calculator (software) furnizate de către o terță parte pentru dezvoltarea PI. Acest lucru este important, deoarece un astfel de software poate însemna că UPB nu deține complet PI obținută sau că licențele de utilizare, provenite de la o terță parte, implică obligații suplimentare în cazul în care se dorește ca DPI obținute să fie comercializate.

     

    C.5 Detalii de contact

    Numele complet și adresa inventatorului sunt necesare, de ex. pentru depunerea unei cereri de brevet. Mai mult, este necesar să se precizeze naționalitatea inventatorului (inventatorilor) pentru depunerea unei cereri de brevet pe cale internațională (PCT, sau EPO).

     

    C.6 Programe de cercetare viitoare

    Comercializarea PI generată în cadrul UPB nu împiedică derularea unor viitoare programe de cercetare ale universității pe baza respectivei PI. În această secțiune vi se solicită să confirmați sau nu dacă respectiva PI este în curs sau va fi introdusă în viitor, ca un DPI pre-existent, într-o cerere de finanțare sau într-o colaborare de cercetare cu o organizație externă, astfel încât UPB să fie permanent informat privind utilizările viitoare ale acestei PI și ce alte organizații independente față de UPB, dacă există, au și / sau vor avea dreptul de a utiliza respectivul DPI.

     

    C.7 Comentarii suplimentare

    Vă rugăm să furnizați orice alte comentarii suplimentare care ar putea ajuta UPB și firma UPB Innovation S.A. în stabilirea corectă a tuturor DPI, de ex. în privința contractelor de cercetare, acordurilor de furnizare servicii, colaborărilor diverse sau oricăror alte acorduri, care nu au fost  menționate în altă secțiune a formularului de analiză „due diligence”.

     

     

  • Licente software open source

    Conform unei licențe de software open source (SOS), atât codul sursă, cât și codurile obiect sunt acordate titularului de licență, permițând dezvoltatorilor să analizeze, să modifice și să îmbunătățească produsul.

     

    Dezvoltatorii de software care doresc să își licențieze software-ul gratuit (adică numai codurile obiect) nu necesită o licență SOS și ar trebui să contacteze SITT pentru o licență personalizată / gratuită de software sau o licență academică de software. Pentru sfaturi privind comercializarea software-ului, contactați Echipa pentru parteneriate și comercializare.

     

    Pentru software-ul independent (și anume software care nu încorporează alt software sau nu este un derivat al altui software), trebuie parcurși câțiva pași pentru a determina cea mai potrivită licență așa cum se prezintă mai jos.

     

    Pasul 1: Obțineți permisiunea scrisă pentru a include codul terților într-o versiune SOS, dacă software-ul include codul rezultat din activitatea dvs. dintr-o organizație independentă sau de la un fost colaborator și publicați codul în conformitate cu termenii permisiunii scrise;

    Pasul 2: Respectați termenii și condițiile unui finanțator, dacă acestea stipulează modul în care ar trebui lansat software-ul;

    Pasul 3: Dacă doriți să vă asigurați că toate produsele derivate ale software-ului dvs. sunt lansate sub o licență open source, apoi publicați software-ul sub o licență de tipul GNU GPL;

    Pasul 4: Dacă aveți un brevet asociat cu software-ul comercializat de către UPB, contactați Echipa pentru parteneriate și comercializare pentru sfaturi privind lansarea software-ului;

    În cele din urmă, pasul 5: Dacă doriți să publicați software-ul cu o licență simplă, utilizată în mod obișnuit, care are un “disclaimer”, procedați folosind o licență de tip BSD.

  • PI pentru studentii UPB

    PI pentru studenții UPB

     

    Deoarece studenții din UPB nu au statutul de angajați, aceștia sunt tratați diferențiat în ceea ce privește PI pe care o generează în timpul activităților lor din programele de studii (licență, master, doctorat, inclusiv studii post-doctorale).

     

    În principiu, un student deține PI pe care o generează, cu excepția cazului în care se aplică una dintre următoarele excepții:

    1. generarea PI face obiectul unor reglementări speciale privind programele de studii, conform legislației de specialitate din țara noastră, sau al unui acord cu o organizație independentă (din afara UPB) prin care PI este cesionată către UPB sau către o terță parte; sau
    2. generarea PI se bazează pe DPI pre-existente, generate de angajați sau de “asociați” ai UPB; sau
    3. generarea PI se face în colaborare cu angajații sau “asociații” UPB; sau
    4. studenții sunt sau au statut de angajat ai UPB (caz în care sunt tratați, prin lege, ca angajați ai UPB, cu drepturi depline).

     

    Dacă programul de studii ale unui student din UPB fac obiectul unui acord special de studii (adică, excepția 1, de mai sus), atunci studenții și universitatea ar trebui să fie părți ale acelui acord. Alternativ, dacă studenții participă la un program de cercetare în care DPI asupra rezultatelor obținute este fixat prin termenii și condițiile contractuale, studentul va fi invitat să contrasemneze o scrisoare de atribuire a DPI către respectivul student, prin care să fie precizați în mod explicit termenii specifici DPI asupra rezultatelor generate în cursul programelor de studii. În circumstanțele în care studenții sunt obligați să cesioneze DPI către UPB (adică excepțiile 2÷4 de mai sus), aceștia vor fi tratați la fel ca și angajații UPB în cadrul Sistemului de recompense acordate inventatorilor

    Certificarea DPI acordate studenților

    Pot exista anumite situații în care un student solicită o adeverință din partea UPB prin care să se confirme că deține anumite DPI pentru rezultate ale activității desfășurate pe care le-au generat în cursul programelor de studii parcurse în universitate. Pentru a determina exact situațiile în care UPB poate emite astfel de adeverințe, va trebui să se dovedească faptul că nu se aplică nici una dintre cele patru excepții cuprinse în politica de PI a UPB, menționate mai sus, și că nu există obligații către terți cu privire la respectivele DPI. În acest sens, trebuie completat un formular de verificare a situaţiei legale şi financiare pre-existente (“IP due diligence”) în materie de proprietate intelectuală (disponibil la SITT), iar Echipa pentru parteneriate și comercializare trebuie să efectueze această analiză.

    Este important de reținut că scopul eliberării unei asemenea adeverințe este de a confirma că nu se aplică nici una dintre cele patru excepții cuprinse în politica de PI a UPB și că UPB nu va revendica acele DPI. Totodată, este important de menționat că prin eliberarea acestei adeverințe nu oferă nici o garanție cu privire la problemele legate de libertatea de operare – FTO (acțiunile de valorificare sau de comercializare a PI pot fi făcute fără a încălca DPI deținute de către alte organizații sau persoane fizice).

     

    De asemenea, se recomandă contractarea unei consultanțe juridice independente, în timpul negocierii unui eventual contract de comercializare cu UPB Innovation S.A. În acest sens, UPB nu este responsabilă, direct sau indirect, pentru orice act de neglijență, abatere gravă sau încălcare a contractului care se referă la orice tranzacție efectuată de către UPB Innovation S.A. în legătură cu valorificarea DPI acordate studenților.

    Ghid flux activități pentru aplicarea politicii de proprietate intelectuală de către studenții din UPB