În ultimii 14 ani am construit Sisteme de Raportare pentru 20 de Bănci din România și Republica Moldova. Scopul final a fost acela de a automatiza raportările statutare pe care instituțiile financiare le transmit către autorități (B.N.R., Ministerul de Finanțe, ANAF). M-am preocupat constant să dezvolt soluții software flexibile, capabile să acomodeze rapid schimbările legislative atât de frecvente în zona bancara. În 2015, am fondat compania Reporting Center care oferă soluții software de Raportare și Business Intelligence pentru piață bancara europeana.
În 2018, am participat la un bootcamp de afaceri în SUA în cadrul căruia am vizitat 9 incubatoare de afaceri din 4 state și am studiat cum este organizat ecosistemul american al startup-urilor de tehnologie. Când am revenit în țară, am fondat incubatorul de afaceri TechVentures.ro prin intermediul căruia startup-urile de tehnologie aflate în stadiu incipient de dezvoltare au acces la mentorat și investiție.
Află mai multe despre TechVenture – http://techventures.ro/
Află mai multe despre Elena – https://www.linkedin.com/in/elena-unciuleanu-a8468351/
Întrebări UPBizz:
- Cum te descrii în câteva cuvinte
Sunt un balans continuu între inimă și creier: adică sunt foarte visătoare, sufletistă și entuziastă pe de o parte, dar foarte lucidă, precisă și perfecționistă pe de altă parte. Din combinația aceasta am rezultat că femeie-antreprenor în IT 😊. În plus, sunt mama unui băiețel de 9 ani care mă descrie cam așa: “mama mea este o femeie cu părul de aur care muncește foarte mult și care mă iubește foarte mult” – a sintetizat tot, căci pentru mine nu există granița între viață personală și cea profesională: consider că atunci când pui pasiune în ceea ce faci, totul devine personal.
- Spune-ne câteva lucruri despre perioada studenției. Dacă ai putea (având experiența de acum) ai face ceva diferit?
A fost o perioadă foarte frumoasă în care m-am agățat de toate oportunitățile care mi-au ieșit în cale. Am studiat facultatea de Matematică și Informatică și am obținut o bursă Erasmus în Franța. Am descoperit asociația studențească AEGEE prin intermediul căreia am avut ocazia să călătoresc în toată Europa la evenimente educaționale internaționale. Am devenit președinta AEGEE Constanța și în fiecare vară, organizam pe plajele de la Marea Neagră, un eveniment de 2 săptămâni, Summer University, pentru studenți din toată Europa. Era așa o bucurie tot acest proces: de la etapă în care citeam scrisorile de motivație, la selectarea unui grup de studenți cât mai diverși din punct de vedere cultural, până la organizarea cazării și a programului.
Dacă ar fi să mă întorc în timp, probabil aș face totul identic, pentru că în fiecare situație am luat cea mai bună decizie, având în vedere contextul dat. Mă refer la deciziile pragmatice, logice. Pe de altă parte, era bine dacă mi-aș fi ascultat mai des intuiția. Una peste alta, consider că am jucat la maxim mâna de cărți pe care am primit-o de la viață, adică sunt împăcată cu felul în care am asamblat elementele pe care le-am avut la dispoziție atunci.
- De ce antreprenor și nu salariat?
Antreprenor, pentru că îmi place să construiesc lucruri de la 0. Am fost și salariat și freelancer și PFA, însă în momentul în care mi s-a părut pot face lucrurile mai bine și mai eficient decât cei care îmi erau atunci șefi, am ales să fac un pas lateral în propria firma și să încep să organizez lucrurile în felul meu.
- Cum ai ales ideea de afacere?
Am făcut ceea ce știam cel mai bine să fac, adică am continuat să fac ceea ce făcusem și până atunci: Business Intelligence și Regulatory Reporting pentru sectorul bancar din România, însă am dus acest lucru la nivelul următor deoarece am creat un Centru de Excelență Business Intelligence European numit Reporting Center. Diferența a fost dată de: felul în care recrutăm și formăm membrii echipei mele, #elitesquad, aplicațiile noastre software inovative și felul în care tratăm clienții. Ne pasă de clienții noștri și îi tratăm cu prioritate, fiind la dispoziția lor 24/7.
- Care au fost riscurile asumate la început?
Când ai o viziune pe care simți că trebuie să o împlineșți, nu te mai gândești la Riscuri. Am construit Reporting Center fără să analizez riscurile, nici acum nu vreau să mă gândesc la Riscuri… Am construit Reporting Center pentru că am simțit că această este misiunea mea pe acest Pământ, că această este zona mea de măiestrie, că aici pot să aduc eu valoare.
- Ai avut un mentor cu rol definitoriu în ceea ce faci astăzi?
DA! Însă nu vreau să îi spun mentor, îi spun model. Diferența dintre un mentor și un model este următoarea: un mentor este alături de ține atunci când îți construieșți afacerea, te ghidează, te ajută cu sfaturi la fiecare pas; pe de altă parte, un model își vede de viață lui, însă îți este o sursă de inspirație care are un impact atât de semnificativ asupra ta, încât te determină să acționezi fără să îți spună acest lucru concret. Eu am avut șansă fantastică de la fi contemporană în business cu Olimpiu Balaș și i-am fost în preajma în anii cei mai activi din punct de vedere profesional, anii în care el a evoluat și s-a transformat de nenumărate ori – am văzut cum a construit afaceri, cum a transformat idei în afaceri, cum aborda problemele/soluțiile, cum muncea zi și noapte la aplicații software. Însă nu l-am întrerupt, nu i-am cerut să îmi explice sau să mă asiste – el nu avea timp de așa ceva. Așa că am stat pe margine, am observat și apoi am aplicat și eu în afacerea mea. Avantajul că am fost angajată în firmele lui a fost că am putut să învață și tehnic de la el. Îi citeam codul, studiam felul în care scria cod, analizam arhitectura soluțiilor lui. Am avut acces neîngrădit la genialitatea lui – în continuare îl consider cel mai talentat antreprenor pe care l-am cunoscut. Dar Brâncuși spunea: “la umbra marilor arbori nu crește nimic” – așa că pentru a crește, a trebuit să mă desprind de el.
- Ce era diferit după primul an de business?
În primul an am evoluat din programator în antreprenor. Dacă am pornit la drum singură și timp de 6 luni chiar am lucrat singură, la un moment dat am realizat că nu mai aveam timp să le fac pe toate: aplicație, instalare, contracte, clienți. Programarea era punctul meu forțe, așa că primul angajat m-a ajutat cu zona pe care eu nu o stăpâneam foarte bine: partea de contracte. Apoi am mai angajat doi programatori și lucrurile erau deja mai stabile – puteam să mă ocup și de clienți.
- Care a fost investiția inițială?
Marele avantaj în firmele de software este că nu ai nevoie de investiție inițială atunci când tu eșți programatorul. Costurile cu munca mea nu le-am contorizat niciodată. Am avut noroc să prind un contract de consultanță și dezvoltare, și acel prim contract mi-a asigurat 6 luni de runaway pentru cei 3 angajați noi. Apoi am instalat aplicația noastră, Elite Reporting Platform, în 5 bănci în primele 3 luni de la lansare, și salariile noastre erau acoperite din aceste venituri.
- Ce înseamnă un eșec în afaceri?
Eu asociez eșecul în afaceri cu pierderea unei sume foarte mari de bani. Faptul că încerci o idee de afacere în care investeșți timpul tău și această nu da roade, mie nu mi se pare eșec. Este o experiență. Ai testat o idee. De altfel, în lumea startup-urilor de tehnologie care introduc o inovație pe piață, șansă să inovația propusă să nu prindă pe piață este foarte mare. Dar nu este nicio problema, atâta timp cât nu pierzi foarte mulți bani. Eșec înseamnă să investești bani care nu sunt ai tăi, pe care să nu îi mai poți recupera din afacere și să rămâi cu acea datorie mai mulți ani apoi, adică să fii afectat financiar pe termen lung. De aceea este foarte important să îți testezi și validezi idea de afacere, înainte de a investi o suma foarte mare de bani. Asta se învață într-un incubator de afaceri sau într-un program de pre-accelerare cum organizăm noi la TechVentures.ro.
- Transmite-ne 3 pași/sfaturi pe care le consideri esențiale în demararea unei afaceri.
Să ai curajul de a începe și de a persevera atunci când lucrurile nu ies ușor. Trebuie să fii pasionat de domeniul ales, căci altfel nu vei avea puterea de a munci mult mai mult decât competiția astfel încât să reușeșți să finalizezi ce ti-ai propus.
Să știi să interpretezi feedback-ul din piață și să pivotezi când este cazul. Nu trebuie să te atașezi de ideea ta inițială, este ok să o transformi astfel încât să poată prinde la public.
Să știi să faci tu însuți cât mai multe lucruri. Avantajul unui startup este viteză de implementare, iar dacă tu depinzi de factori externi, dacă ai externalizat activități semnificative din business-ul tău, atunci nu mai poți controla viteză de implementare.
Curiozități studenți UPB:
- De unde ar trebui antreprenorii să se informeze despre partea legală/juridică a afacerii lor?
Sunt firme specializate în asistență pe parte juridică. Un antreprenor ar trebui să își aleagă de la început un avocat/notar și să colaboreze constant cu acesta pe parcurs. E foarte important să lucrezi mereu cu același avocat care îți știe istoria firmei și te poate ajută precis atunci când ai nevoie.
- Cum ai început? De unde pasiunea pentru antreprenoriat?
Acum 3 ani, în calitate de fondator&CEO la Reporting Center, am fost selectată, alături de alte 5 firme din Europa, să particip la un bootcamp de afaceri din mai multe state din America. Prima oprire a fost într-un incubator din Atlanta care s-a ocupat cu “agenda” mea și care m-a trimis la evenimentele semnificative pentru startup-urile de tehnologie. Atlanta este un oraș care vibrează din punct de vedere antreprenorial, eu îi spun “orașul antreprenorilor”, prin urmare era imposibil să nu mă contamineze și să mă transforme din punct de vedere energie creatoare. Am văzut cât de utile și inspiraționale sunt evenimentele lor, tocmai prin autenticitatea invitaților, care vin să își spună povestea personală și de atunci am decis să mă implic și eu în ecosistemul românesc al startup-urilor de tehnologie. Am fondat incubatorul de afaceri TechVentures.ro prin intermediul căruia încerc să transmit cât mai mult din ceea ce m-a activat pe mine în Atlanta, acest “the American way of doing startups”.
- Cum ai vedea viitorul României? Se poate schimbă ceva dacă luăm mai mulţi parte la această mişcare?
România are nevoie de un ecosistem care să le permită oamenilor să reușească prin forțe proprii. Avem nevoie să punem bazele unei generații de creatori, nu de consumatori. Un ecosistem sănătos trebuie să faciliteze transparent și gratuit conectarea dintre universități/studenți, startup-uri, mentori, investitori și clienți.
- Dacă ar fi să pornesc o afacere, la acest moment,care ar fi aceea?
Îmi este frică să încep o afacere. Ce aş putea face? (Împreună cu mama mea).
Sloganul incubatorului meu de afaceri, TechVentures.ro, este DARE! (cu semnul exclamării la sfârșit). Trebuie să îndrăznești chiar dacă îți este frică. Și cei curajoși au frici, însă își înving frica, sunt mai puternici decât frica. Nu există afacere fără Riscuri. Și când crezi că ai totul sub control, apar evenimente imprevizibile, de exemplu o criză, însă important este să nu renunți dacă lucrurile nu ies din prima sau nu ies ușor. În momentele grele trebuie să îți amintești de ce ai început, care a fost trigger-ul care te-a activat la început, astfel încât să îți reintri în stare de creator. Recomand să te înscrii într-o comunitate de antreprenori sau la un program de pre-accelerare, căci acolo vei da peste alte persoane care sunt în vibe creator și care te vor molipsi cu entuziasmul lor.
- Din experienţa ta în Statele Unite – ce lipseşte ecosistemului startup tech românesc pentru a se dezvolta şi mai mult şi pentru a profită de imensa resursă umană de care dispune în domeniu?
Eu cred că nouă ne lipsește autenticitatea. Încă sunt evenimente la care speaker-îi vin și recită din cărțile scrise de alții. La noi este acest obicei ca pe scenă să vezi numai profesori sau “experți” care vin să te învețe lucruri. Eu cred mult mai mult în puterea exemplului personal, așa că pe mine mă inspiră un eveniment la care văd pe scenă invitați care vorbesc deschis despre cum au abordat ei anumite lucruri. Prețuiesc mult mai mult experiențele practice, decât cele teoretice.
- Consideri că politicul îngreunează dezvoltarea antreprenoriatului în România? Dacă da, ce schimbări/soluţii ai implementa pentru a „descătuşa” antreprenorul român.
Aș modifica sistemul prin care se fac controalele în firme. Aș insistă pe rolul consultativ și constructiv pe care trebuie să îl aibă un organ de control în primul rând, care atunci când observă ceva interpretat greșit, ar trebui să sesizeze, să îți propună o cale și un termen de remediere, eventual să îți dea un avertisment și abia când revine și observă că nu ai respectat, să aplice amendă. Vizită unui organ de control ar trebui să fie o rutină sănătoasă, nu o sursă de stres și nedreptate, în ideea că acesta te va ajută în afacere, nu te va sufocă prin amenzi și mai ales nu va specula greșeli. Pe de altă parte, mafia din instițuiile statului trebuie să fie eradicată. Până la urmă instituțiile statului sunt plătite din banii antreprenorilor, iar dacă ei stârpesc antreprenorii, practic omoară veniturile din taxele care ar fi plătite de ei în trimestrul următor.
- Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le face un start-up la început de drum?
Lansează un produs fără să valideze piața, externalizează zone semnificative (de exemplu fondatorii unui startup inovator de tehnologie ar trebui să fie chiar ei programatorii, nu să plătească dezvoltare de software), își pun prea multă speranța în banii de la investitori (demarează afacerea doar dacă au găsit investiție). Un antreprenor trebuie să înțeleagă că lui îi aparține întreagă responsabilitate a afacerii și că nimeni nu are obligația să îl ajute, nimeni altcineva nu poate fi găsit vinovat dacă lucrurile nu ies așa cum și le-a dorit. Un antreprenor nu trebuie să aibă mentalitate de victimă, ci de salvator.
- Am observat o tendinţa de a tehnologiză totul, inclusiv în antreprenoriat, totuşi sunt destule business-uri tradiţionale cu potenţial de profit destul de mare. Ce surse de finanţare recomanzi celor care au idei de afaceri „normale” dar viabile şi bine ancorate în realitate (ex: magazine, brutării, ecommerce etc)?
Recomand exact aceleași surse de investiție ca și la un startup de tehnologie, în ordine: bootstrap, fonduri europene, business angels, investitori și în paralel cu toate acestea, creșterea organică.